Ultimele ploi şi topirea zăpezilor au adus belele pe capul sătenilor din localitatea Recea, după ce alunecările unui versant pe care sunt construite aproximativ 25 de locuinţe s-au reactivat. În timp ce bătrânii care stau în aceste case îşi cârpesc pereţii cum pot şi speră să nu se trezească peste noapte cu acoperişul prăbuşit peste ei, autorităţile centrale ignoră de mai bine de 10 ani situaţia în privinţa căreia li s-a cerut ajutor, în repetate rânduri.
Primarul comunei Vârşolţ (de care aparţine localitatea Recea, n.r.), Breda Lajos, a declarat că „situaţia este catastrofală” şi că se agravează de la un an la altul. „Alunecările de teren s-au reactivat la Recea, din cauza polilor şi a topirii zăpezilor. Am fost la faţa locului, am văzut că se accelerează ritmul în care terenul o ia la vale. Este un fenomen care se repetă de foarte mulţi ani. În ultimii 10-12 ani, am trimis foarte multe cereri la Bucureşti, cerând Guvernelor care s-au perindat pe la conducerea ţării să ne sprijine la rezolvarea problemei, însă nici până acum nu s-a făcut nimic. În tot acest timp, nici măcar nu a fost trimisă la Recea o echipă de specialişti care să vadăă ce se întâmplă şi vă spun sincer că nu m-am aşteptat la atâta indiferenţă”, a spus primarul.
Potrivit acestuia, singurele studii geologice şi topografice făcute la Recea au fost cele comandate de Primăria Vârşolţ, care a încercat, de-a lungul anilor, să găsească o soluţie de a opri pământul să fugă la vale. „În urma acestor studii, specialiştii ne-au spus că undeva în solul argilos, la o adâncine de circa 20 de metri, există o fâşie instabilă de nisip care cauzează aceste alunecări de teren. Ne-au spus că nu poate fi făcut prea mult pentru stabilizarea versantului şi că soluţia cea mai bună ar fi mutarea familiilor care locuiesc aici în altă zonă”, a declarat primarul.
„Mă doare sufletul de situaţia bătrânilor”
Numai că mutarea acestor familii în alte locuinţe nu este un lucru uşor. La mijloc este vorba atât de costuri cu ridicarea unor noi case, cât şi de greutatea de a-i determina pe bătrânii care locuiesc în imobilele afectate să le abandoneze şi să o ia de la capăt, sub alt acoperiş. „Este greu să-i muţi. Unde să-i muţi la 80 de ani? Nici nu vor să audă de aşa ceva. Mi-e şi milă de bătrânele astea, îşi cârpesc cum pot un perete, doi, ca după o ploaie mai zdravănă totul să se repete: pământul alunecă şi pereţii se crapă iar şi iar. Este îngrozitor, mă doare sufletul de situaţia acestor bătrâni”, a spus edilul.
„Numai Dumnezeu ne poate ajuta!”
Locuinţele afectate sunt în vecinătatea unui drum comunal care face legătura între localităţile Recea şi Recea Mică. Pentru cazul de urgenţă când imobilele vor trebui evacuate, Primăria Vârşolţ are amenajată o sală de clasă la Şcoala Generală din Recea, unde au fost amplasate paturi pentru sinistraţi, însă primarul se îndoieşte că bătrânii vor accepta să stea aici. „Din păcate, oamenii nu vor să îşi părăsească locuinţele, deşi le-am explicat că s-ar putea să fim nevoiţi să luăm această decizie. Le-am tot zis că se expun unui mare pericol, dar care bătrân vrea să îşi lase casa în care a trăit şi să stea în sala amenajată de noi?”, a spus primarul.
Situaţia se repetă şi când este vorba ca administraţia locală să ofere familiilor afectate terenuri unde să îşi ridice alte case: oamenii sunt prea în vârstă şi prea ajunşi de ani şi greutăţi pentru a se apuca să îşi clădească locuinţe noi.
Primarul este îngrijorat şi pentru ceea ce ar putea aduce lunile următoare, pe care meteorologii le anunţă foarte ploioase. „În aprilie şi mai iar va fi catastrofă la Recea, pentru că s-au anunţat multe ploi. Nici nu vreau să mă gândesc. Ne chinuim cum putem. Voi merge iar la Prefectură să văd cum putem cere ajutor autorităţilor centrale, deşi acestea până acum nu s-au uitat la noi. Numai Dumnezeu ne mai poate ajuta!”, a spus Breda Lajos.
Stabilizări de milioane de lei
În ultimii ani, Prefectura Sălaj a înaintat Guvernului, în baza unei solicitării primite de la Primăria Vârşolţ şi a evaluărilor făcute de specialiştii din cadrul Consiliului Judeţean, mai multe solicitări de ajutor financiar de urgenţă. În urma unor analize făcute de autorităţile judeţene în 2010, suma de 7,1 milioane de lei a fost estimată ca fiind necesară pentru studii geologice, pentru stabilizarea versantului şi pentru consolidarea locuinţelor afectate. De fapt, evaluările de specialitate făcute de experţii din judeţ arată că la Recea ar fi nevoie de ample lucrări de drenaj pe o suprafaţă de 10,5 hectare, dar pentru această amplă investiţie Sălajul nu a primit în toţi aceşti ultimi ani ajutor bănesc de la centru.
Purtătorul de cuvânt al Prefecturii Sălaj, Oana Ciobanu, a declarat că, pentru anul în curs, deşi a fost aprobat bugetul de stat, mai durează aproximativ zece zile până se vor cunoaşte alocările bugetare pentru fiecare unitate administrativ-teritorială în parte. „Vom vedea atunci dacă pentru remedierea situaţiei din Recea s-au alocat bani”, a declarat Oana Ciobanu.
În localitatea Recea, alunecările versantului argilos respectiv au fost observate pentru prima data în urmă cu circa 20 de ani, solul fiind unul argilos, dar s-au agravat din anul 2000 încoace.
Stabilizarea unei astfel de alunecari de teren (cu planul de alunecare la 20m) este foarte costsitoare. Vorbim de milioane de euro. Deci, solutia ar fi doar stramutarea.
Asta cu batrineatea, „saracii” de ei, ca nu vor s-auda sa se mute, etc, mai incet. Altii tineri si batrini au vindut tot NUMAI pentru un drum dus ca sa-si schimbe viata. Unii au reusit, altii au murit, dar si unii si altii au avut aceeasi vointa. Ei „saracii” nu se pot muta 2 metri mai la stinga/dreapta. Iete-fleosc…..