Descoperiți în calea dezastrelor: cele mai frecvente daune nu sunt acoperite de asigurările obligatorii

Un subiect devenit, în aceste zile, mai sensibil ca oricând, este cel legat de asigurările locuințelor în caz de calamități sau evenimente care ne distrug parțial sau total, locuința sau gospodăria.

Chiar dacă este obligatorie, românii renunță pe capete să-și înnoiască polița de asigurare obligatorie pentru locuință. Pentru că, în zona noastră, cutremurele de pământ, de exemplu, sunt evenimente extrem de rare și aproape insesizabile, aceste polițe sunt inutile cel puțin din acest punct de vedere. Rămân valabile, și pentru sălăjeni, evenimentele cum ar fi inundațiile și alunecările de teren, nici acestea însă neavând o frecvență atât de mare precum furtunile, ploile torențiale sau căderile de grindină care, cel puțin în ultimii ani, au făcut prăpăd în sute de gospodării ale sălăjenilor.

Cu toate acestea, unul dintre cele mai temute evenimente naturale, cu consecințe catastrofale inclusiv pentru noi, sunt cele legate de furtuni și tornade. Deși specialiștii se feresc de folosirea unor termeni precum “tornadă” sau “mezociclon”, acestea reprezintă, din păcate, o realitate terifiantă, pe care am trăit-o cu toții, zilele trecute. Un fenomen meteo de o violență fără precedent, care a măturat multe localități din județ și a lăsat în urma lui pagube materiale însemnate, distrugeri pentru care cei afectați vor trebui să scoată bani din buzunar.

Pentru că, dincolo de faptul că statul nu  acordă despăgubiri în aceste cazuri, polița de asigurare obligatorie a locuinței, în ciuda informațiilor eronate care circulă mai ales în aceste zile, nu acoperă pagubele produse de acest tip de eveniment natural. Unul dintre motivele pentru care mulți proprietari nu-și mai înnoiesc polițele de asigurare obligatorie este și refuzul firmelor de asigurare a a acorda despăgubiri din motive ce vă vor fi înșirate în pe zeci de pagini sau în convorbiri telefonice interminabile din care, în final, nu veți înțelege nimic concret. Există totodată și câteva situații, cele mai frecvente, în care, potrivit legii, firmele de asigurare nu oferă proprietarilor de locuințe despăgubiri chiar dacă aceștia se prezintă la ușa asigurătorului cu polița împotriva cutremurelor, inundațiilor sau alunecărilor de teren.

 Suntem “descoperiți” în calea furtunilor care, mai nou, sunt mezocicloane

 Conform unei analize realizate de echipa PAID (Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale) în perioada de aproximativ opt ani de când a fost încheiată prima poliță de asigurare obligatorie a locuinței din România, au existat foarte mai multe cazuri declanșate de asigurați în care firmele de asigurare nu au acordat despăgubiri.

Proprietarii de imobile sau apartamente trebuie să cunoască aceste cazuri în care, indiferent cât vor fi de insistenți sau “blindați” cu polițe și acte doveditoare, nu vor fi despăgubuiți niciodată.

Polița PAD se încheie exclusiv pentru imobilele cu destinație de locuință. Dacă un apartament este folosit și ca punct de lucru pentru o firmă, acest lucru ar putea reprezenta excludere la plata despăgubirii; clădirile care nu sunt legate structural de locuință nu sunt asigurate prin polița PAD (bucătării de vară, foișoare, anexe);

magazia și garajul nu sunt asigurate prin polița PAD, chiar dacă acestea pot fi legate structural de locuință. În cazul în care în curte sunt două imobile cu destinație de locuință (de exemplu casa părintească și o casă nouă) trebuie încheiate polițe PAD separate, pentru fiecare imobil în parte. Centrala termică, pufărul, boilerul și hidroforul sunt acoperite prin asigurare dacă se află într-o încăpere care este legată structural de imobilul asigurat (dacă hidroforul este amplasat în curte atunci acesta nu poate fi despăgubit).

 Important de știut: alunecări de teren, inundații sau cutremur

Asiguratul are obligația să anunțe primăria din localitate,  în scris, că la locuința sa a avut loc o alunecare de teren sau o inundație, solicitând totodată o comisie din partea primăriei să vină și să constate toate pagubele, acțiune în urma căreia se emite un process-verbal de constatare a daunelor. Un exemplar din acest proces-verbal trebuie să rămână la proprietar. Acesta este unul dintre cele mai importante documente din viitorul dosar de daună întocmit.

Asiguratul are obligația să anunțe asigurătorul la care a încheiat polița cu privire la dauna produsă, în termen de 60 de zile de la momentul producerii evenimentului asigurat. Dacă acest termen este depășit fie și doar cu o zi, asigurarea nu mai este valabilă.

Despăgubirile bănești vor fi transferate asiguratului în contul pe care acesta îl are deschis la bancă, fie cash (înmânarea directă a sumei de bani), prin ridicarea de la oricare dintre casieriile CEC Bank, în baza actului de identitate al asiguratului.

Documentele necesare plății despăgubirilor ce fac parte din dosarul de daună, sunt actele de proprietate a imobilului asigurat (contract de vânzare-cumpărare, autorizația de construire și procesul verbal la recepția lucrărilor, certificatul de moștenitor etc.), ce vor fi depuse în copie, la asigurator.

 Imobilul cu mai mulți coproprietari

În cazul în care imobilul are mai mulți coproprietari, despăgubirea se va împărți în conformitate cu cota de proprietate deținută de fiecare proprietar. În acest caz, este important de știut faptul că nu este suficientă doar cererea completată de un singur proprietar, fiind obligatorie completarea formularelor de despăgubire de fiecare coproprietar în parte.

Documentele necesare dosarului de daună pot fi depuse de asigurat direct la sediul asigurătorului unde a încheiat polița sau prin poșta electronică (e-mail), fie la asigurătorul care i-a încheiat polița, fie la adresa office@paidromania.ro, precizând în subiect numărul poliței de asigurare PAD și numele asiguratului, așa cum apare în poliță;

În cazul în care polița PAD este cesionată în favoarea băncii (în cazul unui credit cu garanție imobiliară), poate fi necesar acordul instituției bancare pentru  obținerea despăgubirii.

Polița PAD nu despăgubește evenimentul de furtună

Trebuie știut faptul că acest tip de polițe nu acoperă nicio pagubă, indiferent cât de mică, produsă de furtună, rafale de vânt sau tornade. În cazul în care în urma fenomenelor atmosferice este avariat acoperișul locuinței și plouă în casă, daunele provocate de apă nu se despăgubesc prin polița PAD astfel încât pagubele le va suporta integral proprietarul.

În ceea ce privește inundațiile, dacă un echipaj ISU din județ a intervenit la locuința asigurată pentru evacuarea apei, procesul verbal de intervenție întocmit de pompieri este suficient și, în acest caz nu mai trebuie anunțată primăria.

În cazul unui cutremur

Deși puțin probabil în zona geografică a județului nostru, cel mai temut eveniment, cutremurul,  are anumite condiții ce trebuie îndeplinite pentru ca daunele produse să fie acoperite prin despăgubiri. Asiguratul trebuie să solicite în scris, de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, o adresă în care să fie precizată intensitatea macroseismică resimțită în localitatea în care este amplasat imobilul asigurat ce a fost avariat în urma seismului respectiv. Această adresă trebuie depusă la dosarul de daună.

Poliţele de asigurare obligatorie a locuinţelor (PAD) costă  aproximativ 90 de lei în cazul locuinţelor tip A (suma maximă asigurată 20.000 euro) şi 45 de lei în cazul locuinţelor tip B (suma asigurată fiind de 10.000 euro). Pentru celelalte evenimente care generează pagube) furtuni, inundații, daune produse de fulgere și multe alte cazuri) există varianta asigurărilor facultative, un subiect care necesită, de asemenea, atenție și o cunoaștere temeinică a condițiilor de despăgubire, condițiile și prețurile fiind, și în aceste cazuri, diferite de  la un asigurător la altul. Asigurarea facultativă a locuinței rămâne, așadar, singura cale care ne oferă o certitudine că nu vom rămâne descoperiți în calea unei furtuni sau a unui incendiu, de exemplu, sumele asigurate determinând, în final, valoarea poliței și suma pe care trebuie să o achităm pentru a fi, cât de cât liniștiți, în eventualitatea producerii unor astfel de nenorociri.