În luna noiembrie a anului trecut a devenit funcţional şi în ţara noastră, Sistemul de Garanţie-Returnare. Promovat drept „cel mai mare proiect de colectare selectivă a deşeurilor,” programul urmăreşte să creeze pentru ţară premisele unui viitor mai curat şi mai responsabil.
Sistemul este gestionat de S.C. ReturRo Sistem Garanţie Returnare S.A. – companie înfiinţată de asociaţiile producătorilor de băuturi şi comercianţi, în care statul român deţine 20% din acţiuni. Proiectul presupune numeroase obligaţii pentru producătorii şi comercianţii de băuturi în recipiente nereutilizabile din plastic, sticlă sau sau metal, cu capacitatea între 0,1 şi 3 litri. Printre acestea se numără şi:
– organizarea de puncte de colectare a ambalajelor SGR,
– returnarea valorii garanţiei respectivelor ambalaje consumatorilor, indiferent unde a fost făcută achiziţia produselor.
Potrivit comunicatului primit la redacţie, populaţia se întreabă frecvent de ce anumite ambalaje nu sunt acceptate în sistem. La fel şi de ce nu acceptă RVM-urile orice tip de ambalaj reciclabil!?
Daniela Dobre, CEO al companiei de consultanţă şi servicii în protecţia mediului Green Environment Support, subliniază că recipientele trebuie să poarte inscripţia SGR pentru a fi acceptate de RVM-uri – maşinile automate de colectare a ambalajelor, iar această inscripţie trebuie să fie în stare bună, la fel şi ambalajul în sine, pentru a putea fi evaluat corect de automatul respectiv.
Un alt motiv al refuzului ambalajului respectiv la returnarea sa poate fi modul defectuos în care a fost iniţial înregistrat în sistem. „Există recipiente care, deşi sunt marcate corespunzător şi nu sunt deformate, nu sunt acceptate de aparate, iar unul dintre motive poate fi modalitatea incorectă prin care producătorul le-a înregistrat în SGR la momentul punerii lor pe piaţă. Dacă greutatea recipientului sau dimensiunile sale nu au fost înregistrate corespunzător, există riscul ca aparatul să nu îl recunoasc㔸 exemplifică reprezentantul companiei de mediu.
Nu sunt acceptate la returnare ambalajele de dinaintea intrării în funcţiune a SGR. Alt motiv pentru care unele recipiente nu pot fi incluse în acest sistem de reciclare ţine de data la care au fost puse pe piaţă. SGR acceptă numai ambalaje intrate în circuitul economic începând cu luna noiembrie, anul trecut, pe când agenţii economici pot dispune, încă, de stocuri de produse de dinaintea acestei date, care nu fac parte din sistemul SGR. La vânzare vor fi prezente ambele tipuri de produse – până la epuizarea stocurilor vechi – însă sistemul de colectare le va accepta doar pe cele care îi poartă eticheta dedicată.
„Ideal ar fi ca toate ambalajele să poată fi predate în SGR fără toate aceste limitări, dar să nu uităm că acesta este un sistem finanţat de către producători, iar sumele de plată către SGR pentru recipientele introduse în circuitul economic trebuie să coincidă cu numărul de ambalaje care există, efectiv, în piaţă. În ciuda priorităţii înalte pe care o acordăm reciclării în sine, nu putem uita că avem de-a face cu un sistem, iar acesta nu poate accepta ambalaje pentru care nu s-a plătit contribuţia de administrare corespunzătoare şi pentru care garanţia nu a fost facturată pe lanţ. Altfel, nu s-ar putea urmări trasabilitatea ambalajelor extra,” explică Daniela Dobre.
Fluxul Sistemului de Garanţie-Returnare poate fi cu siguranţă îmbunătăţit.
Totuşi, reprezentantul Green Environment Support spune că o privire specializată în piaţă arată că marea majoritate a producătorilor de ambalaje au înţeles cerinţele SGR şi au încercat să se conformeze, în ciuda erorilor apărute în anumite situaţii privind încărcarea pe baza unui fisier CSV a noilor produse.
„Astfel de situaţii, mai ales în cazul unui producător cu o diversitate foarte mare a produselor care fac obiectul SGR, pot întârzia înregistrarea până la soluţionarea erorilor, ceea ce face ca acel comerciant să nu poată pune pe piaţă produsele”, explică Daniela Dobre.
O altă situaţie care contravine intereselor tuturor actorilor implicaţi în procesele presupuse de fluxul SGR este aceea a deteriorării ambalajelor în timpul depozitării sau transportului. Aceste ambalaje au fost înregistrate în sistem, comercianţii pot plăti pentru ele consumatorului garanţia la returnare, dar nu sunt, în final, luate în calcul la predarea către RVM-uri. „Cred că aceasta este o situaţie pentru care trebuie găsită o soluţie întrucât acele ambalaje fac parte din sistem, sunt marcate corespunzător şi au fost returnate, deci este normal să fie luate în calcul. Până la urmă, RVM-urile le acceptă fizic, vor fi reciclate, aşadar scopul programului este atins”, spune reprezentantul companiei de mediu.
Daniela Dobre consideră că acest sistem este unul foarte util pentru creşterea gradului de reciclare în România, iar afişarea erorilor punctuale la importul noilor produse în sistem este o îmbunătăţire binevenită. Ar fi foarte util ca recipientele să fie acceptate şi dacă sunt parţial deteriorate, însă…
„Acestea sunt decizii care trebuie luate după o analiză detaliată a costurilor şi a fezabilităţii de către cei care au construit şi gestionează acest sistem. Noi, ca specialişti în servicii de mediu şi parteneri ai agenţilor economici în respectarea cerinţelor SGR, nu putem estima riscurile pe care aceste modificări le pot presupune”¸ încheie CEO-ul Green Environment Support.
Articol publicat în cadrul parteneriatului dintre cotidianul Magazin Sălăjean şi ziarul Bursa.
www.bursa.ro
[…] recipiente nereutilizabile din plastic, sticlă sau sau metal, cu capacitatea… Articolul De ce nu acceptă RVM-urile orice tip de ambalaj reciclabil? apare prima dată în Magazin Sălăjean. Citeste mai […]