De aproximativ şapte ani, angajaţii Poştei Române nu au concedii de odihnă

Agenţii poştali din mediul rural sălăjean nu au mai beneficiat de concedii de odihnă de aproximativ şapte ani – din 2009. Fără a mai pune la socoteală faptul că munca lor e una riscantă, aceştia sunt remuneraţi de ani buni tot cu salariul minim şi nu benficiază de niciun spor.

În această situaţie sunt, în judeţul Sălaj, un număr de 109 de agenţi poştali, angajaţi ai Poştei Române, iar pentru revenirea la normalitate Sindicatul Lucrătorilor Poştali din România – Regiunea Nord Vest filiala Sălaj solicită Ministerului Muncii modificarea articolului 83 din Codul Muncii. După cum a explicat Călin Balog, preşedinteli Sindicatului Lucrătorilor Poştali filiala Sălaj, în cadrul unei conferinţe de presă, problema concediilor de odihnă în rândul agenţilor poştali din judeţ este una veche. „În cadrul Poştei Române pentru funcţia de agent poştal în ultimii patru ani nu au putut fi acordate, fizic, concediile de odihnă întrucât regrementările legii în vigoare nu permit angajarea de personal pe durată determinată pentru această situaţie. Pentru soluţionarea acestei probleme, atât Compania Naţională Poşta Română (CNPR), cât şi Sindicatul Lucrătorilor Poştali de-a lungul timpului au cerut puncte de vedere Ministerului Muncii. Astfel, în anul 2003, Ministerul Muncii recomanda CNPR ca situaţiile amintite să fie tratate conform articolului 81, litera C din Codul Muncii. Adică, desfăşurarea unor activităţi cu caracter sezonier. Ceea ce s-a şi întâmplat la acel moment. Agenţii poştali aveau posibilitatea ca din cadrul familiei să aibă un înlocuitor pe durata concediului de odihnă. Totul a fost în regulă, până în anul 2009 când s-a modificat Codul Muncii. În 2009, odată cu modificarea Compania Naţională Poşta Română a solicitat din nou un punct de vedere (CNPR) Ministerului Muncii. Răspunsul a fost: Instituţia Ministerului Muncii, în exercitarea funcţiilor sale nu are în atribuţii derogări de la cadrul legal privind contractele de muncă pe durată determinată pentru anumite categorii de personal, persoane fizice sau persoane juridice. Acest răspuns a determinat situaţia de neacordare fizică a concediilor de odihnă pentru agenţii poştali. În anul 2013, ca urmare a unor acţiuni de protest a Sindicatului Lucrătorilor Poştali din România, CNPR a cerut din nou punct de vedere Ministerului Muncii. De această dată, răspunsul a fost imperativ. Nu pot fi încheiate pentru aceste situaţii contracte indiviaduale de muncă pe perioadă determinată! Adică, nu poate fi angajat personal pe durata efectuării concediului de odihnă al agentului poştal. Poştaşii din mediul rural, la ora actuală, stau pe un butoi de pulbere. Nu se ştie când va sări în aer. Oamenii ăştia nu şi-au mai luat concediul din 2009 încoace. Concediul de odihnă ete obligatoriu şi este un drept”, a precizat liderul sindical. CNPR are anual, aproximativ 4.000 de astfel de cazuri, dintre care numai 109 în judeţul Sălaj. În opinia reprezentantului Sindicatului Lucrătorilor Poştali fialiala Sălaj singura rezolvare a situaţiei, acordarea concediilor de odihnă pentru aceşti salariaţi, este modificarea şi completarea Codului Modului, la articolul 83 prin introducerea literei I, ceea ce prevede „înlocuirea unui salariat, angajat pe funcţie unică, pe durata concediului de odihnă”. „În judeţul Sălaj, există agenţi poştali care au de parcurs chiar şi 50 de kilometri pe zi, indiferent de anotimp, la care se mai adaugă până la 20 de kilograme pe care le cară în spate. Un exemplu în acest sens fiind în zonele Făgetu, Tusa şi Sîg”, a precizat Balog.

Lista revedicărilor, una lungă ca s-ajungă

Membrii Sindicatului Lucrătorilor Poştali filiala Sălaj au realizat o listă cu mai multe revendicări. Aceasta a fost prezentată şi reprezentantului guvernului în teritoriu. Astfel, pe lângă modificarea articolului precizat din Codul Muncii pentru acordarea concediului de odihnă agenţilor poştali, sindicaliştii cer: majorarea, în sumă fixă, a salariului; acordarea procentului de doi la sută din fondul de salarii pentru reluarea subvenţionării biletelor de odihnă şi tratament, întreruptă acum trei ani, deşi există o astfel de prevedere în Contractul Colectiv de Muncă; încadrarea agenţilor şi factorilor poştali, care parcurg zilnic zeci de kilometri prin ger, viscol, ninsori, ploi şi caniculă, în grupa de condiţii speciale de muncă, în scopul diminuării vârstei de pensionare a acestor categorii de salariaţi; deblocarea şi ocuparea în regim de urgenţă, a posturilor devenite vacante în urma încetării contractului de muncă sau a suspendării acestuia; înlocuirea în regim de urgenţă a reţelei informatice şi achiziţionarea unor softuri permanente, în vederea reducerii timpilor de aşteptare la ghişeele poştale; îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, astfel încât salariaţii poştali să-şi poată desfăşura activitatea în condiţii decente; reparaţia capitală a subunităţilor şi igienizarea acestora acolo unde este cazul; anularea datoriilor către bugetul de stat, care provin din amenzi aplicate companiei ca urmare a unor erori manageriale şi recupeararea sumelor de la autorii acestora; decontarea de către ANCOM a costului net pentru furnizarea serviciului universal şi implicarea directorilor executivi din centralul companiei în găsirea unor soluţii pentru creşterea veniturilor în vederea protejării locurilor de muncă.

Oficiile poştale – echipate cu sisteme vechi

Călin Balog a subliniat faptul că la ghişeele insituţiei este, uneori, mult public, iar treaba merge destul de greu. Acest lucru se întâmplă nu din cauza anagajaţilor, ci din cauza sistemelor vechi cu care sunt echipate oficiile poştale. De asemenea, în judeţul Sălaj sunt subunităţi poştale dotate cu mobilier din anii ’60-’70, mai ales în zonele rurale, iar angajaţii Poştei îşi mai duc de acasă ba un mobilier, ba un covor. Tot în mediul rural, activitatea se desfăşoară în clădiri degradate, la care nu au fost realizate lucrări de igenizare de aproximativ 15-20 de ani, clădiri care se află într-o degradare continuă. „Vreau să mai specific faptul că Poşta Română nu este subvenţionată cu nici un leu de la bugetul de stat. Poşta Română se autofinanţează. (…). Poşta Română, din păcate, de câţiva ani stagnează. În timp ce alţi prestatori se dezvoltă extrem de repede cu o viteză fantastică. Cred că la vârful companiei ar trebui să fie o e echipă managerială capabilă să ducă contracte Poştei Române din care să poată fi plătite salariile şi alte dări în plată. Dacă ar fi cine să aducă proiecte noi pe care să le şi implementeze, văd un viitor bun Poştei Române. Noi mergem în fiecare cătun, deci am putea face multe alte activităţi pe lângă serviciile poştale, conexe serviciilor poştale. Însă, trebuie o echipă managerială care să aducă aceste contracte şi să le şi implementeze”, a adăugat Balog.