nspectorii Curţii de Conturi a României au constatat existenţa unor grave deficienţe în activitatea desfăşurată de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) între 2015 şi 2019, acestea generând apariţia unor instituţionale, întârzieri şi sincope în îndeplinirea atribuţiilor legale. Raportul Curţii de Conturi mai arată că, din cauza lipsei de colaborare dintre ANPC şi ANAF, doar 20% din amenzile date în respectivii 4 ani au şi fost încasate. Potrivit autorităţii de audit, lipsa de colaborare a făcut ca nici să nu se urmărească câţi bani au ajuns efectiv la buget din aceste amenzi. Raportul mai arată şi că legislaţia ANPC nu protejează îndeajuns personalul, existând cazuri în care comisarii din cadrul serviciului de produse şi servicii financiare au fost supuşi unor presiuni (ameninţări şi plângeri penale) atât din partea petiţionarilor cât şi din partea operatorilor financiar-bancari verificaţi.
Potrivit Curţii de Conturi, auditul a vizat evaluarea modului în care activitatea privind protecţia consumatorilor s-a desfăşurat în condiţii de eficienţă, eficacitate şi cu respectarea criteriului de economicitate. Potrivit concluziilor formulate în urma controlului, care sunt redate integral spre finalul articolului, activitatea ANPC s-a desfăşurat cu unele deficienţe care au generat apariţia unor blocaje instituţionale, întârzieri şi sincope în îndeplinirea atribuţiilor legale.
Raportul semnalează practic că, în perioada 2015 – 2019, valoarea totală a amenzilor aplicate de ANPC s-a ridicat la 376 de milioane de lei (76 de milioane de euro), din care nivelul de încasare a fost de numai 20%.
„Se concluzionează faptul că la nivelul celor două instituţii responsabile pe circuitul aplicare amenzi – încasare, respectiv ANPC şi ANAF, nu a existat o monitorizare a gradului de încasare. În absenţa colaborării dintre cele două instituţii pe această temă, conducerea comisariatelor ANPC nu deţine o evidenţă clară a acestui indicator relevant în ceea ce priveşte sumele care se fac venit la bugetul de stat”, arată Curtea de Conturi, adăugând că cel mai mare număr de amenzi în perioada analizată s-a înregistrat în Regiunea Nord-Est (19.000 de amenzi), iar cel mai mic în Bucureşti-Ilfov (6.404).
Autoritatea adaugă: „De asemenea, una dintre constatările auditorilor Curţii de Conturi vizează situaţia laboratorului de analize şi încercări în domeniul alimentar CNIEP Larex. Mai exact, preluarea prin fuziune a acestei unităţi de către ANPC, în ianuarie 2019, a dus la pierderea de către laborator a acreditării RENAR. Aceasta a avut drept consecinţă neefectuarea de analize şi, implicit, nerealizarea de venituri la bugetul statului. De asemenea, ANPC a ajuns în imposibilitatea utilizării dotărilor pe care le are şi a competenţelor personalului care desfăşoară activitatea în laborator, ceea ce semnifică folosirea ineficientă a resurselor şi fondurilor publice”.
Cele mai multe acţiuni de control ale ANPC au fost realizate la vânzători (65%) şi la prestatorii de servicii (28%), iar cele mai puţine s-au desfăşurat la importatori (0,76%) şi producători (1,2% din totalul operatorilor economici). Aceasta în condiţiile în care importurile României de bunuri şi servicii au reprezentat, în anul 2018, 44,6% din PIB.
„Dat fiind faptul că ANPC nu a realizat o bază de date care să conţină operatorii economici grupaţi pe criterii specifice, precum domenii de activitate, canalele de vânzare folosite, cifră de afaceri, în funcţie de care să fie definite criterii de selecţie a acelor operatori care să facă obiectul controalelor ANPC, nu se poate determina eficacitatea controalelor desfăşurate”, arată specialiştii Curţii, adăugând: „O altă concluzie a misiunii de audit relevă faptul că ANPC nu a elaborat o strategie de răspuns la situaţii de criză, pe site-ul instituţiei nefiind creată o secţiune distinctă COVID-19 care să cuprindă informaţii actualizate. Prin aceasta, consumatorii puteau fi îndrumaţi în situaţii specifice: achiziţionarea diferitelor pachete turistice pentru sejururi care nu mai pot fi efectuate din cauza limitărilor de circulaţie impuse, recuperarea sumelor achitate pentru transport aerian care nu se mai poate efectua, atenţionări cu privire la anumite produse, precum echipamente de protecţie, dezinfectanţi, astfel încât aceştia să poată identifica produsele contrafăcute”.
Specialiştii autorităţii de audit mai arată faptul că comisariiANPC au salarii mult mai mici decât alte instituţii cu sarcini similare, precum Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) sau Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), lucru care implică neîndeplinirea corespunzătoare a sarcinilor şi posibilitatea creşterii riscului de corupţie.
„Salarizarea nu este corelată cu presiunile şi riscurile aferente activităţii, precum şi cu importanţa acestui domeniu în protejarea intereselor consumatorilor. Implicaţiile neasigurării unui nivel de salarizare corespunzător sunt multiple, de la crearea premiselor unor controale formale, până la creşterea riscului de corupţie, în condiţiile în care nu există o corelaţie între retribuţii şi complexitatea atribuţiilor care trebuie îndeplinite de către comisarii ANPC”, mai arată Curtea de Conturi.
Nu în ultimul rând, concluziile misiunii de audit relevă existenţa unor lacune legislative care nu prevăd restituirea de către operatorii financiar-bancari a sumelor percepute ca urmare a introducerii în contractele de credit a unor clauze abuzive. Această lacună legislativă din Legea nr. 193/06.11.2000 a creat premisele respingerii în instanţă a solicitărilor ANPC de a restitui consumatorilor sumele percepute pentru clauze abuzive introduse în contracte.
Totodată, conform autorităţii de audit, legislaţia incidentă nu protejează îndeajuns personalul ANPC existând cazuri în care comisarii din cadrul serviciului de produse şi servicii financiare au fost supuşi unor presiuni (ameninţări şi plângeri penale) atât din partea petiţionarilor cât şi din partea operatorilor financiar-bancari verificaţi. Totodată, au existat situaţii de obstrucţionare a verificărilor ori atitudini arogante şi opozabile din partea operatorilor verificaţi la adresa comisarilor ANPC.
Curtea de Conturi recomandă elaborarea unei strategii convergente privind activitatea de protecţie a consumatorilor, care să asigure o viziune de ansamblu asupra acţiunilor şi mecanismelor ce trebuie implementate de către instituţiile cu atribuţii în domeniu. Totodată, instituţia de audit recomandă ANPC încheierea unor protocoale de colaborare cu celelalte autorităţi de supraveghere a pieţei, la nivel naţional. Această iniţiativă poate eficientiza acţiunile de supraveghere a pieţei prin prevenirea comercializării şi consumului de produse neconforme care pot pune în pericol viaţa sau sănătatea consumatorilor.
Pe scurt, toate cele 49 de concluzii ale auditului Curţii de Conturi:
1. Nu a fost aprobată o strategie naţională privind activitatea de protecţie a consumatorilor deşi potrivit reglementărilor legale, una dintre atribuţiile principale ale ANPC este aceea de a participa împreună cu alte organe ale administraţiei publice centrale şi locale şi cu organismele neguvernamentale ale consumatorilor, la elaborarea unei astfel de strategii, asigurând corelarea acesteia cu cea existentă în Uniunea Europeană.
2. Referitor la Programul privind centrele de consultanţă şi informare a consumatorilor:
– nu au existat criterii clare/indicatori pentru evaluarea rezultatelor acestui Program;
– referatele care au stat la baza demarării şi derulării procedurilor de achiziţie au fost întocmite în mod formal;
– o parte dintre echipamentele electronice achiziţionate nu au fost predate centrelor judeţene de informare pentru consumatori din cadrul Comisariatelor Regionale ale ANPC, sau deşi predate, nu apar pe listele de inventariere la data de 31.12.2018, întocmite la nivel teritorial.
3. Nu au existat reglementări aprobate de ANPC cu privire la criteriile de evaluare şi selectare a asociaţiilor de consumatori care înfiinţează sau în cadrul cărora funcţionează centre de consultanţă şi informare a consumatorilor. Lipsa unor mecanisme care să conducă la implicarea asociaţiilor de consumatori în elaborarea unor dispoziţii care au drept scop protecţia consumatorilor.
4. În perioada auditată, la nivelul central al ANPC nu a fost constituit Consiliul Consultativ pentru Protecţia Consumatorilor, iar la nivel teritorial acestea nu au funcţionat în condiţii optime.
5. Planul de pregătire profesională la nivelul ANPC nu a urmărit o dezvoltare echilibrată şi echitabilă a competenţelor profesionale a tuturor salariaţilor cu atribuţii în derularea activităţii de bază a instituţiei.
6. Multitudinea şi complexitatea litigiilor în care ANPC a fost parte a constituit o piedică în desfăşurarea activităţii în condiţii optime ţinând cont de faptul că entitatea auditată a dispus de un număr relativ redus de consilieri juridici în perioada auditată.
7. La nivelul ANPC şi al structurilor teritoriale nu s-a realizat o bază de date care să stocheze informaţiile relevante privind activităţile de control desfăşurate, fapt ce impune elaborarea manuală a oricărei situaţii statistice referitoare la indicatorii specifici (activitate consumatoare de timp, resurse şi susceptibilă de erori).
8. La nivelul ANPC nu se poate determina eficacitatea controalelor efectuate întrucât nu s-a utilizat o bază de date care să cuprindă indicatori în funcţie de care să fie definite criteriile de selecţie a operatorilor verificaţi (de exemplu: operatorii economici grupaţi pe domenii de activitate, canalele de vânzare folosite, cifră de afaceri etc.).
9. Gradul de încărcare cu acţiuni de control/comisar cât şi numărul de procese verbale de constatare a contravenţiei încheiate/comisar au înregistrat un raport între valoarea maximă şi cea minimă de aproximativ 9 la 1.
10. Există o disproporţie semnificativă a ponderii sancţiunilor de tip avertisment între diferitele comisariate regionale, ceea ce denotă o abordare neunitară a modului de aplicare a sancţiunilor.
11. Nu au existat protocoale ANPC-ANAF prin care să fie stabilită modalitatea de monitorizare a gradului de încasare a amenzilor aplicate în urma acţiunilor de control efectuate.
12. Salarizarea personalului cu atribuţii de control nu este corelată cu presiunile şi riscurile aferente protecţiei consumatorilor, precum şi cu importanţa acestui domeniu pentru populaţie.
13. Lipsa mijloacelor şi echipamentelor necesare îndeplinirii în bune condiţii a activităţii, fapt ce poate conduce la afectarea performanţelor în activitatea desfăşurată de comisari.
14. Existenţa unor situaţii în care desemnarea comisarilor în acţiunilor de control a avut la bază alte criterii decât competenţa şi experienţa acestora, fapt de natură să afecteze eficacitatea actului de control.
15. La nivelul conducerii MEEMA nu a existat nicio preocupare privind constituirea/funcţionarea Comitetului de coordonare pentru supravegherea pieţei şi pe cale de consecinţă nu au fost aprobate programe naţionale de supraveghere a pieţei.
16. Ministerul de resort, în calitate de autoritate competentă care coordonează activităţile de supraveghere a pieţei la nivel naţional, nu a elaborat un raport anual generalizat cu privire la evaluarea activităţii de supraveghere a pieţei, rezultatele acestor evaluări, precum şi concluziile, recomandările sau sugestiile formulate nefiind astfel aduse la cunoştinţa publicului.
17. La nivelul ANPC, nu a existat o metodologie/procedură de lucru aprobată prin care să se stabilească:
– indicatori de monitorizare şi indicatori de performanţă/eficienţă a programelor sectoriale de supraveghere a pieţei;
– criterii de selectare a operatorilor economici verificaţi în baza acestor programe sectoriale (cum ar fi: antecedentelede neconformitate, rezultatele unor controale anterioare, cota de piaţă, distribuţia de produse, etc) şi gradul de reprezentativitate a eşantionului selectat pentru verificare.
18. Auditul a remarcat faptul că nu a existat o colaborare între autorităţile de supraveghere a pieţei de la nivel naţional. ANPC nu a prezentat echipei de audit documente/informaţii din care să reiasă iniţiative şi deschidere în demararea unor colaborări cu celelalte instituţii implicate în proces. De asemenea colaborarea cu autoritatea vamală a fost nesatisfăcătoare.
19. Auditul a constatat că a existat o abordare neunitară a modului de aplicare a sancţiunilor întrucât s-a remarcat o disproporţie semnificativă a numărului de procese verbale de constatare a contravenţiei între diferitele comisariate regionale.
20. Au existat sincope legate de planificarea şi raportarea acţiunilor desfăşurate în cadrul Comandamentelor de iarnă şi litoral, afectând astfel eficacitatea acestora prin neîndeplinirea obiectivelor propuse, precum şi economicitatea şi eficienţa cheltuielilor alocate pentru desfăşurarea acestor acţiuni dat fiind faptul că au fost desemnaţi a participa şi salariaţi care nu aveau atribuţii de control
21. Legislaţia incidentă nu este menită să descurajeze faptele sancţionabile în special din domeniul produselor şi serviciilor financiare, întrucât cuantumul redus al amenzilor este completat şi de prevederile art. 28 alin. (1) din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, care dă posibilitatea ca operatorul financiar sancţionat, să poată achita jumătate din minimul amenzii aplicate.
22. Neactualizarea nivelului amenzilor prevăzut de legislaţia aplicabilă în domeniu deşi unele acte normative stipulează expres acest fapt.23. Existenţa unor lacune în legislaţie care au creat premisele respingerii în instanţă a solicitărilor ANPC de a restitui consumatorilor sumele percepute în baza unor clauze abuzive introduse în contracte (de exemplu: Legea nr. 193/06.11.2000 nu prevede restituirea de către operatorii financiari bancari a sumelor percepute ca urmare a introducerii în contractele de credit a unor clauze abuzive).
24. Legislaţia incidentă nu protejează îndeajuns personalul ANPC existând cazuri în care comisarii din cadrul serviciului de produse şi servicii financiare au fost supuşi unor presiuni (ameninţări şi plângeri penale) atât din partea petiţionarilor cât şi din partea operatorilor financiar-bancari verificaţi. Totodată, au existat situaţii de obstrucţionare averificărilor ori atitudini arogante şi opozabile din partea operatorilor verificaţi la adresa comisarilor ANPC.
25. Încă de la înfiinţare, structura cu atribuţii în înregistrarea intermediarilor de credite, a fost nefuncţională (a funcţionat cu un singur post ocupat), creând astfel premisele neîndeplinirii obiectivelor.
26. Ca urmare a analizei activităţii ANPC în domeniul entităţilor de recuperare creanţe, auditul a remarcat faptul că această activitate nu s-a desfăşurat la eficacitate maximă. Deşi ROF-ul aprobat prin OPANPC nr.477/ 05.08.2019, prevede un număr mai mare de atribuţii pentru desfăşurarea acestei activităţi, auditul a remarcat faptul că activitatea realizată a fost relativ limitată la doar la o parte dintre acestea.
27. Deşi entităţile de recuperare creanţe au funcţionat pe piaţa românească încă din anul 2006, fenomenul prin care tot mai mulţi creditori au cesionat creanţe către entităţile de recuperare creanţe luând amploare după anul 2011, activitatea acestor entităţi de recuperare creanţe nu a fost reglementată până la apariţia OUG nr. 52/2016. În consecinţă lipsa unui cadru legislativ până la apariţia OUG nr.52/2016 a generat funcţionarea pe piaţa românească în perioada 2006 – 2016, a entităţilor de recuperare creanţe fără ca activitatea lor să fie reglementată, supravegheată, controlată, ceea ce a făcut imposibil un echilibru în relaţia contractuală dintre consumatori şi entităţile de recuperare creanţe.
28. Pentru personalul DIPF, ce constituie potrivit legii aparatul tehnic la nivel central şi teritorial al Comisiilor de insolvenţă, nu au fost organizate sesiuni de instruire.
29. Auditul a sesizat situaţii în care, în anul 2018, au fost detaşate temporar, persoane care proveneau de la societăţi comerciale private, pe posturi care prin natura lor nu au legătură cu activitatea DIPF, ci cu activitatea compartimentului administrative
30. Cele 3 proceduri de insolvenţă a persoanelor fizice prevăzute de Legea nr. 151/18.06.2015 nu au fost notificate Comisiei europene în vederea înscrierii în anexa A la Regulamentul UE 2015/848.
31. Deşi DIPF a fost înfiinţată începând cu 01.06.2017, auditul a remarcat faptul că pentru desfăşurarea activităţii aparatului tehnic care deserveşte comisia de insolvenţă la nivel central şi teritorial, procedurile operaţionale au fost aprobate abia în anul 2019.
32. Auditul a remarcat că nu a fost creat un site al Comisiei de insolvenţă la nivel central.
33. În majoritatea cazurilor, Deciziile de admitere în principiu a cererii de deschidere a procedurii de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor, respectivdeciziile prin care constată că situaţia financiară a debitorului este iremediabil compromisă şi prin care se sesizează instanţa pentru deschiderea procedurii judiciare de insolvenţă prin lichidare de active, nu au fost emise de către Comisiile de insolvenţă la nivel teritorial în termenul legal.
34. În anul 2019, Comisia de insolvenţă la nivel central nu s-a întrunit deşi potrivit prevederilor HG nr. 11/2016 „şedinţele comisiei de insolvenţă la nivel central se desfăşoară trimestrial sau ori de câte ori este nevoie”.
35. Auditul a constatat faptul că la nivelul Comisiei de insolvenţă la nivel central nu au fost puse în aplicare prevederile HG nr. 11/13.01.2016, în sensul elaborării de statistici şi studii privind aplicarea procedurilor prevăzute de lege pe baza informaţiilor furnizate de comisiile de insolvenţă la nivel teritorial şi de instanţele judecătoreşti.
36. În perioada auditată la nivelul tuturor regiunilor a existat un număr nesemnificativ de cereri de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor, fapt ce se poate explica şi prin lipsa promovării în mass-media a atribuţiilor ce derivă din Legea nr. 151/18.06.2015 precum şi din faptul că au fost elaborate şi aprobate cu întârziere criteriile de trai rezonabil şi formularul tipizat de cerere.
37. Auditul a remarcat că deşi Legea nr. 151/18.06.2015 prevede faptul că personalul angajat al ANPC ce pregăteşte lucrările comisiilor teritoriale este format din experţi specializaţi în insolvenţa persoanelor fizice, actul normativ nu defineşte ce înseamnă expert specializat în insolvenţă.
38. În perioada auditată, numeroasele modificări ale structurii organizatorice a DSAL şi fluctuaţia personalului (inclusiv a personalului de conducere), au afectat modul de desfăşurare a activităţilor specifice soluţionării alternative a litigiilor ceea ce a condus în final la neatingerea scopului pentru care a fost organizată această structură din cadrul ANPC. Nu au fost identificate documente din care să reiasă faptul că unele persoane angajate în cadrul DSAL deţin cunoştinţele necesare în domeniul procedurilor de soluţionare a litigiilor în materie de consum, aspecte prevăzute în mod explicit de OG nr. 38/26.08.2015.
39. În anul 2019 modificarea organigramelor şi a statelor de funcţii pentru ECC s-a realizat fără actualizarea prealabilă a prevederii din HG nr. 700/2012, cu modificările şi completările ulterioare, prin care se precizează în mod expres numărul de posturi prevăzut pentru ECC.
40. Auditul a remarcat faptul că, preluarea patrimoniului CNIEP Larex s-a realizat fără a avea la bază o minimă fundamentare a procesului de reorganizare, cu consecinţe ulterioare în utilizarea ineficientă a resurselor (dotărilor) şi fondurilor publice alocate pentru plata personalului care îşi desfăşoară activitatea în acest laborator.
41. Pierderea acreditării RENAR a avut drept consecinţă neefectuarea de analize şi, implicit, nerealizarea de venituri la bugetul statului, precum şi crearea premiselor ca ANPC să fie în imposibilitatea utilizării dotărilor şi personalului deţinut, cu consecinţe în utilizarea ineficientă a resurselor şi fondurilor publice.
42. În perioada auditată, structura LACVBA (Laboratorul pentru Analiza Calităţii Vinurilor şi Băuturilor Alcoolice) a fost subdimensionată, iar pentru anumite perioade gradul de încadrare cu personal a fost redus, fapt ce a condus laimposibilitatea asigurării separării atribuţiilor de efectuare a operaţiunilor de cele de control a acestora.
43. Subfinanţarea LACVBA raportat la cerinţele minimale de funcţionare a determinat imposibilitatea îndeplinirii activităţii la volumul necesar solicitărilor beneficiarilor.
44. La nivelul LACVBA există riscuri a căror manifestare ar afecta atât activitatea, cât şi imaginea ANPC, ca urmare a existenţei unor substanţe periculoase cu risc de contaminare (cianuri, ferocianură de potasiu, mercur).
45. Eficacitatea activităţii laboratorului a fost grav afectată de lipsa acreditării RENAR, fapt reflectat de scăderea drastică a numărului de analize efectuate şi implicit a veniturilor realizate şi virate la bugetul de stat, în condiţiile în care este singurul laborator de acest tip de pe raza municipiului Bucureşti.
46. După introducerea marcării obligatorii, s-a făcut un pas în direcţia transparentizării domeniului metalelor preţioase şi a trasabilităţii produselor pe piaţă prin achiziţionarea aplicaţiei informatice Document Management System şi Arhivare electronică. Deşi ANPC a achiziţionat această aplicaţie în data de 13.12.2018, până la data finalizării misiunii de audit, platforma nu a putut fi utilizată nici la nivelul ANPC, nici de către operatorii economici.
47. Lipsa unei monitorizări adecvate a operatorilor economici care desfăşoară activităţi cu metale preţioase dat fiind faptul că, deşi din anul 2018, pentru activitatea de vizare anuală a autorizaţiilor emise operatorilor economici de către ANPC nu se mai percep taxe, numărul autorizaţiilor nevizate a crescut în mod surprinzător, acestea reprezentând în jur de 40% din totalul autorizaţiilor active.
48. Auditul a remarcat faptul că ANPC nu a elaborat o strategie de răspuns la situaţii de criză iar pe site-ul ANPC nu a fost creată o secţiune distinctă COVID-19 care să cuprindă informaţii actuale prin care să fie îndrumaţi consumatorii în vederea soluţionării diferitelor probleme cu care se confruntă (ex. achiziţionarea diferitelor pachete turistice pentru sejururi ce nu mai pot fi efectuate din cauza limitărilor de circulaţie impuse, recuperarea sumelor achitate pentru transport aerian ce nu se mai poate efectua etc ), atenţionări pentru consumatori cu privire la anumite produse precum echipamente de protecţie, dezinfectanţi astfel încât aceştia să poată identifica produsele contrafăcute.
49. Pentru domeniile „echipamentele de protecţie necesare în contextul pandemiei COVID-19” şi „activităţile turistice”, activitatea ANPC nu a avut o eficacitate maximă, întrucât demersurile sale nu s-au materializat în soluţii oferite consumatorilor în relaţia cu operatorii economici în contextul problemelor apărute pe fondul pandemiei.
