Copii, lustruiţi-vă ghetuţele! Vine Moş Nicolae!

În noaptea de 5 spre 6 decembrie, la casele tuturor copiilor este aşteptat Moş Nicolae. Acesta nu se arată niciodată, iar copiii care au fost cuminţi vor găsi în ghetuţe diverse cadouri. Sfântul Nicolae este cunoscut mai ales ca Moșul care umple ghetuţele cu daruri, dar câteodată poate pune şi o nuieluşă.

Sfântul Nicolae este considerat ocrotitorul copiilor, în special al oamenilor săraci, iar povestea darurilor pe care el le împarte pe furiş a început cu mii de ani în urmă. Tradiţia spune Sfântul Nicoale a ajutat trei fete sărmane din oraşul său, aducându-le în dar noaptea, fără a fi văzut, daruri de zestre. Casa în care locuiau cele trei fete sărmane era una sărăcăcioasă, tatăl acestora plănuind să le vândă pentru a scăpa de lipsuri. Sfântul Nicolae a auzit nenorocirea fetelor şi a familiei, care se petrecea nu departe de locuinţa sa, şi astfel le-a ajutat noaptea pe furiş, aruncând pe geam în camera fetei celei mari, gata de măritiş, o pungă cu galbeni. Gestul a fost repetat şi pentru cea de a doua fată, iar când a venit vremea şi celei de a treia, tatăl lor a stat de pază să afle cine este acela care face atât mult bine fetelor lui. În noaptea cu pricina, când tatăl stătea la pândă, Nicolae s-a urcat pe casă şi a dat drumul pe horn unei punguliţe cu galbeni, care a ajuns drept într-o şosetă pusă la uscat. Când tatăl fetelor a văzut minunea a fost rugat de Nicolae să păstreze secretul, dar desigur acesta nu a putut fi ţinut. De atunci şi până astăzi, în fiecare noapte a Sfântului Nicolae, oamenii dragi, în special copiii primesc daruri de la Moş Nicolae, care spre deosebire de Moş Crăciun nu se arată niciodată.

Despre Sfântul Nicolae

Sfântul Nicolae a fost arhiepiscopul Mirelor Lichiei şi este sărbătorit pe 6 decembrie. A trăit la sfârsitul secolului al III-lea, începutul secolului al IV-lea. S-a născut în localitatea Patara, în provincia Lichia, din partea asiatică a Turciei de astăzi. Nicolae este unul dintre numele cele mai îndrăgite şi mai răspândite. El este format din cuvintele grecesti: “nike” – victorie, biruinta şi “laos” – popor, şi are înţelesul de „om ce face parte dintr-un popor victorios”. Născut într-o familie bogată, a renunţat la toată averea după moartea părinţilor săi. A fost ales să conducă eparhia din Mira Lichiei. Şi a primit această demnitate după ce Hristos i s-a arătat în vis. A păstorit într-o vreme când învăţăturile greşite despre persoana lui Hristos erau primite de diverse persoane ca fiind adevărate. A participat în calitate de episcop la primul sinod ecumenic ţinut la Niceea în anul 325, unde a fost condamnată erezia lui Arie care susţinea ca Iisus Hristos nu este Fiului lui Dumnezeu, ci doar un om cu puteri supranaturale.
Atât de puternic a argumentat Sfântul Nicolae şi atât de încăpăţânat a fost Arie, încât, îngrijorat de ruptura care se putea face în Biserica, viitorul sfânt i-a dat ereticului o palmă în cadrul sinodului. De la palma Sfântului Nicolae a rămas obiceiul ca, în ziua de 5 decembrie, celor neascultători să li se dea un băţ în semn de avertisment. În colindele româneşti se cântă, în plină iarnă, despre florile dalbe, flori de măr. Bătrânii spuneau că Sfântul Nicolae are printre darurile sale şi o joardă. Iar dacă era pusă în apă şi înflorea până la Naşterea Domnului, însemna că sfântul a mijlocit pentru iertarea celui căruia i-a dat crenguţa flori albe.

Protector şi iubitor al copiilor

Foarte cunoscut în zona Transilvaniei şi sub numele de „Sân Nicoară”, Sfântul Nicolae este cel mai “popular” sfânt din Ardeal, aici fiind şi zona din ţară unde se află cele mai multe biserici care poartă hramul acestui sfânt. Sărbătoarea Sfântului Nicolae a creat un adevărat folclor, de la Sfântul „Neculai”, cum este cunoscut în anumite zone rurale din Transilvania, până la poveştile inedite despre minunile pe care le-a realizat. Tradiţia spune că este protectorul copiilor. Zeci de mărturii vorbesc de ajutorul pe care Sfântul Nicolae l-a acordat celor care s-au rugat lui, pentru trecerea examenelor dificile de la şcoală. În credinta populară se că in ziua de Sfântul Nicolae oamenii aduc în casă cregunţe de pomi fructiferi pe care le păstrează în apă lângă icoane ca să înflorească până de Anul Nou. Dacă aceste crenguţe vor înflori până când anul se sfârseşte, anul care vine va fi unul foarte roditor şi plin de satisfacţii. În alte regiuni fetele se adună în ajunul sărbătorii pentru a face plăcinte, iar seara, la ora nouă fix, flacăii năvălesc peste ele şi petrecerea începe.
Când ninge, de ziua Sfântului Nicolae – 6 decembrie, se spune că Moşul îşi scutură barba şi iarna poate să înceapă. Aceasta este ziua în care binele învinge, prin credinţă, răul.