Lipsa obiectivităţii reprezentanţilor autorităţilor publice, care vor lua, pe plan local, decizia împuşcării urşilor agresivi, lipsa unor cunoştinţe temeinice ale acestora despre comportamentul animalelor şi pasarea responsabilităţii către autorităţile locale reprezintă principalele lacune ale ordonanţei de urgenţă ce permite împuşcarea urşilor agresivi adoptată recent de guvern, susţin organizaţiile pentru protecţia mediului, dar şi unii aleşi care fac parte din formaţiunile politice aflate la guvernare.
„Decizia intervenţiei de urgenţă trebuie luată de un reprezentant al Ministerului Mediului în teritoriu, precum Garda Forestieră sau Garda de Mediu, şi nu de primar sau viceprimar, aşa cum este prevăzut în textul ordonanţei de urgenţă. Având în vedere că ursul este o specie strict protejată, este nevoie de obiectivitate maximă în luarea deciziei de intervenţie, dar şi de cunoştinţe temeinice legate de comportamentul urşilor. În toate ţările care se confruntă cu probleme similare, de la Slovacia şi până la Canada, aceste decizii sunt luate de persoane cu competenţă în domeniu”, arată organizaţia WWF-România, într-un comunicat de presă remis, ieri Redacţiei.
Reprezentanţii WWF-România afirmă că actul normativ adoptat de guvern se fundamentează pe argumente care nu au o susţinere reală, precum invocata ineficienţă a măsurilor de prevenţie, acestea nefiind de fapt aplicate niciodată la scară largă în România; în plus, protocolul de intervenţie nu este suficient de bine explicat şi poate lăsa loc multor interpretări.
„Suntem de acord că se impune o intervenţie în cazurile în care urşii intră în intravilan şi reprezintă un pericol real la adresa omului şi bunurilor acestuia. Inclusiv UE permite derogări de la statutul de protecţie în cazul speciilor precum ursul brun, dacă nu există o alternativă satisfăcătoare. Însă în România nu a fost aplicat până acum niciun program de prevenire a pagubelor provocate de animalele sălbatice la nivel naţional. Intervenţia graduală poate fi o idee pozitivă, însă depinde cum anume se ia decizia. Pentru fiecare scenariu, se impuneau mai multe explicaţii. În momentul de faţă se lasă loc însă interpretarilor”, afirmă cei de la WWF-România.
Împotriva actului normativ se situează şi Allen Coliban, primarul municipiului Braşov, din partea USRPLUS, care susţine că prin ordonanţa de urgenţă guvernul a pasat către autorităţile locale responsabilitatea în privinţa luării deciziei eliminării urşilor agresivi.
„Lucrul acesta poate genera nişte probleme mari pe termen lung. Imaginaţi-vă o celulă de criză formată dintr-un primar, un vânător, un medic veterinar şi un jandarm, care se trezesc faţă în faţă cu un urs şi trebuie să ia pe loc o decizie. Din punctul meu de vedere, modul în care se pasează această decizie nu este suficient detaliat şi nu ni se dau suficiente instrumente, astfel încât să ne asigurăm că gestionarea speciei urs şi a interacţiunilor dintre populaţie şi specie se face într-un mod corect, într-un mod coerent, într-un mod unitar la nivelul ţării”, a declarat Allen Coliban, pentru RFI.
Faţă de ordonanţa de urgenţă ce permite împuşcarea urşilor agresivi s-a exprimat şi PSD, parlamentarii social-democraţi solicitând ieri Avocatului Poporului să atace la Curtea Constituţională noul act normativ.
Cu toate acestea, Tanczos Barna, ministrul Mediului, a afirmat ieri că noul act normativ permite o intervenţie graduală care poate duce până la eutanasierea sau împuşcarea urşilor şi că textul ordonanţei se aplică numai pentru urşii care intră în localităţi.
„În paralel, pregătim hotărârea de guvern prin care hrănirea cu orice scop a urşilor în intravilan sau în apropierea localităţilor se va interzice şi vor fi sancţiuni mai mari pentru cei care nu respectă aceste interdicţii”, a precizat Tanczos Barna.
Amintim că guvernul a adoptat, miercuri, 21 iulie, respectiva ordonanţă de urgenţă privind intervenţia în cazul atacurilor urşilor care ajung în intravilanul localităţilor. Conform textului actului normativ, intervenţia se va face „gradual”, iar extragerea prin împuşcare este meţionată în cazul în care „siguranţa şi securitatea cetăţenilor sau a bunurilor sunt puse în pericol”. Ordonanţa mai stabileşte că, în cadrul fiecărei unităţi administrativ teritoriale se va constitui o echipă de intervenţie imediată care este condusă de primar sau de viceprimar. Ei sunt persoanele care, conform legii, în baza expertizei profesionale, decid asupra modului de intervenţie imediată care poate fi de trei tipuri: alungarea, tranchilizarea şi relocarea, eutanasierea sau împuşcarea ursului.
Vicepremierul Kelemen Hunor a afirmat recent că Ministerul Mediului va efectua în acest an un recensământ al populaţiei de urşi din ţara noastră, deoarece în acest moment nicio instituţie a statului nu ştie numărul exact al acestor animale, care conform unor estimări s-ar situa între 6000 şi 7200 de exemplare.
„Oricum este o populaţie mult mai mare decât habitatul pentru acest animal. Este pe vârful piramidei din acest punct de vedere, în afară de om nu are niciun duşman, şi trebuie să vedem cum gestionăm, fiindcă din 2015 sau din 2016 există nişte restricţii şi vedem că intră în zona locuită de oameni, mediul rural, mediul urban, apar peste tot”, a arătat Kelemen Hunor.
El a precizat că există atât un proiect cât şi finanţarea necesară pentru realizarea recensământului urşilor din România.
Articol publicat în cadrul parteneriatului dintre cotidianul Magazin Sălăjean şi ziarul Bursa. www.bursa.ro
