Contrabanda cu ţigarete se menţine sub 8%

Piaţa neagră a ţigaretelor s-a situat, în luna martie, la 7,9%, procent relativ constant faţă de ianuarie, când se afla la 7,8% din totalul consumului, conform raportului Nevel Research. Cu toate acestea, reprezentanţii companiei de consultanţă constată o intensificare a comerţului ilicit în regiunile de sud ale ţării, ce contrabalansează diminuarea fenomenului în regiunile de nord şi vest. Marian Marcu, Director General Novel Research, subliniază: „Cea mai mare creştere a pieţei negre a ţigaretelor s-a înregistrat în sud-est, şi anume 5,9 p.p. faţă de ianuarie 2022, până la 8,4%. În regiunea sud, contrabanda creşte cu 5,2 p.p. până la 9,5%. Regiunea nord-est, deşi scade cu 6,5 p.p. până la 19,2%, continuă să fie cea mai afectată de comerţul ilegal. Pe de altă parte, în regiunile de vest şi de nord-vest, se înregistrează scăderi de 4,8 p.p. până la 5,4%, respectiv de 4,6 p.p. până la 5,8%. Din punct de vedere al provenienţei produselor de pe piaţa neagră, „cheap whites” continuă să deţină cea mai mare pondere pe piaţa neagră, depăşind 60% şi aflându-se în creştere cu 1,4 p.p.. Ponderea produselor provenite din Moldova creşte cu 3,5 p.p. până la 6,9%, iar Ucraina şi Serbia se menţin la 0,1%, respectiv 0%”.

Este îmbucurător că piaţa neagră nu a crescut încă, dar industria se aşteaptă la impulsionarea acesteia, după recenta Decizie a Curţii Constituţionale a României (CCR) prin care a fost declarat neconstituţional articolul din Codul vamal privind incriminarea infracţiunii de contrabandă pe teritoriul naţional, apreciază Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI România, Moldova şi Bulgaria. Aceasta arată: „Pentru ca Decizia CCR să devină un prilej de îmbunătăţire a reglementărilor şi nu de creştere a comerţului ilicit, am propus autorităţilor reglementarea unitară a infracţiunii de contrabandă cu ţigarete, atât în punctele de trecere a frontierei, cât şi pe teritoriul naţional, pe baza criteriului cantitativ (10.000 de ţigarete) exclusiv şi eliminarea criteriului valoric (20.000 de lei). Este o măsură de simplificare a legislaţiei şi eficientizare administrativă, pe care industria tutunului o susţine public de ani de zile, deoarece calcularea valorii în vamă este adesea subiectivă, în lipsa unei metodologii clare şi presupune un proces birocratic greoi, desfăşurat între Procuratură şi birourile vamale. De exemplu, pentru aceeaşi marcă şi cantitate, la Satu Mare rezultă altă valoare decât la Vaslui, luându-se ca referinţă preţul din ţara de provenienţă, ca şi cum ar fi fost import legal. În plus, e imposibil de calculat valoarea în vamă pentru ţigaretele «cheap whites», care reprezintă peste 60% din totalul contrabandei şi sunt fabricate ilegal, fără niciun indiciu oficial privind preţurile”.

Ileana Dumitru, Director juridic şi relaţii publice al Ariei Europa Centrală şi de Sud din cadrul BAT, subliniază: „BAT rămâne cel mai mare contribuabil la bugetul de stat al României în 2021, cu o contribuţie totală de circa 11 miliarde de lei sub formă de taxe şi accize, ceea ce înseamnă o creştere de 10%, aproximativ 1,25 miliarde de lei, faţă de anul 2020. Pentru a continua acest trend este nevoie de predictibilitate fiscală şi un cadru de reglementare echilibrat pentru toate produsele cu nicotină, care să asigure venituri sustenabile pentru buget şi să permită continuarea investiţiilor noastre. Preţul produselor ilicite este de circa trei ori mai redus faţă de cel al produselor legale, pentru care se plătesc taxe, iar în condiţiile unei inflaţii crescute, acest lucru poate însemna o oportunitate în plus pentru reţelele de contrabandă, care se adaptează permanent, găsind noi rute pentru introducerea pe piaţă a produselor ilicite. BAT va continua acţiunile de informare a consumatorilor cu privire la pericolele generate de traficul ilicit de produse, precum şi sprijinirea autorităţilor de aplicare a legii pentru îmbunătăţirea dotării tehnice în funcţie de nevoile identificate”.

Jucătorii din industrie au nevoie de un cadru legislativ stabil, este de părere Dragoş Bucurenci, Director External Affairs, Philip Morris România, menţionând: „România are un rol central în strategia Philip Morris International de a construi un viitor fără fum, iar investiţiile făcute aici demonstrează clar acest lucru. Din 2017, PMI a investit 500 de milioane de dolari în fabrica Philip Morris România din Otopeni. Banii au fost folosiţi pentru dezvoltarea capacităţilor de producţie, pregătirea angajaţilor şi implementarea unor soluţii care vizează sustenabilitatea. Din această sumă, aproape 100 de milioane de dolari au fost investite doar în 2021. În ultimii cinci ani, am creat în România peste 300 de noi locuri de muncă, iar în momentul de faţă, fabrica are aproape 1.000 de angajaţi. Continuăm să investim în fabrica de la Otopeni şi în 2022-2023, peste 100 de milioane de dolari. Dorim să ne menţinem, pe termen lung, angajamentul faţă de România şi să continuăm să investim. Din acest motiv avem nevoie de un cadru legislativ stabil, care să asigure un mediu de afaceri corect pentru toţi jucătorii”.

Adrian Pirau, Market Manager, Imperial Tobacco Distribution Romania, adaugă: „Trebuie să ţinem cont că traversăm o perioadă de o incertitudine fără precedent la nivel economico-social, într-un context geo-politic foarte complex şi dificil. În aceste condiţii, statul român are nevoie de predictibilitatea veniturilor încasate la buget şi, de asemenea, de asigurarea securităţii frontierelor. Dat fiind că în continuare produsele din tutun sunt cele mai traficate la graniţe, autorităţile de aplicare a legii – Poliţia de Frontieră, Vama, Poliţia- , au nevoie de un cadru de reglementare care să le susţină eforturile de combatere a contrabandei cu ţigarete, un fenomen care aduce pierderi bugetului şi alimentează crima organizată. Doar categoria «cheap-whites», care de ani de zile deţine peste 50% din produsele provenite de pe piaţa neagră prejudiciază statul cu un miliard de lei anual”.

Bogdan Lari Mihei, Preşedintele Autorităţii Vamale Române, a declarant, printre altele, că autorităţile vamale din România şi Republica Moldova vor analiza concluziile şi recomandările experţilor EU4Digital privind atât posibilitatea extinderii utilizării soluţiei SEED (Schimb Sistematic de Date Electronice) la alte birouri vamale situate la frontiera comună, cât şi implementarea mai multor funcţionalităţi ale aplicaţiei având ca scop facilitarea trecerii frontierei, simultan cu asigurarea nivelului necesar de control: „Ne bucurăm că reuşim şi în anul 2022, în lunile de iarnă şi primăvară, când de obicei contrabanda se afla în creştere, să menţinem nivelul pieţei negre a ţigaretelor la sub 10%. Este un obiectiv important, a cărui îndeplinire securizează veniturile bugetare şi frontierele statului. Vom continua să depunem toate eforturile în acest sens, consolidând parteneriatele cu instituţiile abilitate în combaterea contrabandei, cu autorităţile din ţările vecine şi cu mediul privat onest. În acest sens, putem menţiona proiectul pilot de schimb automat de informaţii implementat în cursul acestei luni, de Autoritatea Vamală Română în comun cu Serviciul Vamal al Republicii Moldova, la Biroul Vamal de Frontieră Albiţa (RO) – Leuseni (MD), în cadrul Programului EU4Digital. Proiectul a permis autorităţilor participante să testeze schimbul de date electronice pentru un număr de 153 mijloace de transport fără marfă”.

Poliţia de Frontieră se află în prima linie de combatere a contrabandei cu ţigarete, cele mai traficate produse la graniţele României, subliniază comisarul şef de poliţie Ivaşcu Victor-Ştefan, inspectorul general al Poliţiei de Frontieră: „Doar în primele trei luni ale anului în curs am reuşit să înregistrăm rezultate foarte bune, pe baza cărora putem estima că piaţa neagră va continua să se menţină şi în 2022 la cel mai mic nivel din ultimii 15 ani, de sub 10%. Astfel, în perioada ianuarie – martie au fost reţinute în vederea confiscării, aproximativ 250.000 de pachete cu ţigări de contrabandă, precum şi cantităţi semnificative de tutun. Acţiunile noastre pentru combaterea acestui fenomen vor continua şi pe parcursul anului, atât independent, cât şi alături de alte structuri ale Ministerului Afacerilor Interne sau alte instituţii ale statului cu competenţe în domeniu”.

Producătorii de ţigarete consideră că, pentru menţinerea pe termen lung a unui nivel de sub 10% al traficului ilicit, sunt necesare mai multe schimbări legislative pe care, împreună cu autorităţile de aplicare a legii, le-au solicitat fără succes în ultimii ani. Încadrarea contrabandei în categoria ameninţărilor identificate în Strategia de apărare a ţării ar putea constitui baza pentru aceste modificări care includ reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracţiunii de contrabandă cu ţigarete, precum şi stabilirea unor atribuţii specifice pentru poliţia locală şi jandarmerie, întrucât comerţul ilegal cu ţigarete se desfăşoară aproape nestingherit în zona de competenţă a acestora – pieţe, oboare, staţii de metrou.

În 2020, companiile de tutun au virat la bugetul statului peste 17,54 miliarde de lei, sectorul tutunului devenind cel mai solid contribuabil pentru statul român.

Articol publicat în cadrul parteneriatului dintre cotidianul Magazin Sălăjean şi ziarul Bursa. www.bursa.ro