Consilierii judeţeni ajută cu peste 800.000 de lei lăcaşurile de cult din Sălaj

Consiliul Judeţean (CJ) Sălaj a deschis larg sacul cu banii publici şi a alocat în şedinţa de vineri, 28 octombrie, 820.000 de lei, către cultele religioase. Suma este cu 320.000 de lei mai mare decât cea pe care aleşii sălăjeni şi-au propus-o, într-o primă fază, să o distribuie unităţilor de cult, suplimentarea fiind determinată de numărul foarte mare de cereri pe care feţele bisericeşti le-au depus la CJ. În total, au fost depuse 280 de cereri, 269 dintre acestea fiind declarate eligibile.

Proiectul de hotărâre a născut din nou discuţii în contradictoriu, tabăra liberalilor menţinându-şi părerea exprimată şi în cadrul şedinţei din luna septembrie. „Deja au apărut suspiciuni în spaţiul public în legătură cu alocarea de bani publici în precampanie electorală, se vehiculează printre preoţi cum că PSD dă bani la biserici şi PNL se opune”, a declarat liberalul Ioan Iepure, în timp ce colegul său, Adrian Margin, a detaliat: „În data de 18, reprezentanţii Bisericii s-au întâlnit într-un congres, cu 200 de preoţi, unde s-a vorbit exact, cu subiect şi predicat: PNL şi Bode nu vor să dea bani la biserici, PSD vrea. Este politizare, nu? Au făcut-o ei! Tocmai ca să evităm această interpretare, cerem amânarea proiectului”.

Margin a reiterat ideea că unităţile de învăţământ şi dispensarele sunt cele care au nevoie mai mare de bani pentru reabilitare: „La biserică se merge o dată pe săptămână, duminica. La şcoală, la grădiniţă şi la dispensar, copiii noştri merg în fiecare zi. Poate era mai bine ca banii aceştia să-i direcţionăm către aceleaşi localităţi, dar către alţi beneficiari, acolo unde toaleta este în spatele grădinii şcolii”.

Peneliştii şi-au exprimat nemulţumirea şi vizavi de decizia de a asigura aceeaşi sumă fiecărui lăcaş de cult, indiferent de valoarea solicitării ori de problemele punctuale cu care se confruntă solicitanţii.

În replică, Tiberiu Marc, preşedintele administraţiei judeţene, a explicat că „proiectul este unul de ajutor financiar, nu îşi propune să acopere în totalitate solicitările făcute de biserici, care sunt de 10 ori mai mari decât bugetul pus la dispoziţie. A avut în vedere nevoile pe care le au în principal cele din comunităţile mici, cu populaţie scăzută, din parohiile sărace, dovadă că 227 dintre unităţile de cult sprijinite sunt din rural şi doar 42 din urban. Proiectul nu poate primi conotaţii politice, pentru că nu este primul demers de acest fel al CJ şi nu are legătură cu campania electorală. Este o continuare a unor ajutoare pe care de-a lungul timpului CJ le-a acordat tuturor cultelor religioase. Principalul obiectiv este să permită desfăşurarea activităţii în biserici şi pe timp de iarnă”.

În ciuda opoziţiei grupului PNL, proiectul a trecut, astfel că 222 de parohii, biserici şi mănăstiri din mediul rural au primit câte 2.000 de lei, pentru completarea fondurilor proprii necesare întreţinerii şi funcţionării unităţilor de cult cu venituri insuficiente. Lor li se adaugă 47 de lăcaşuri de cult sprijinite cu câte 8.000 de lei pentru construirea şi executarea de reparaţii capitale.