Comisia Europeană va impune standarde minime pentru performanța energetică a clădirilor

Comisia Europeană va propune în viitorul apropiat standarde minime obligatorii cu privire la performanţa energetică a clădirilor din Europa, în ideea de a reduce emisiile poluante şi a crea locuri de muncă în sectorul renovării, potrivit unui proiect de document emis în acest sens. Executivul comunitar a făcut din strategia sa „Renovation Wave” o prioritate în cadrul planului său destinat reducerii la zero a emisiilor de gaze cu efect de seră în blocul comunitar până în 2050. Clădirile cu un consum mare de energie, multe dintre ele fiind încălzite cu combustibili fosili, sunt responsabile pentru mai mult de o treime din emisiile de CO2 (dioxid de carbon) ale Uniunii Europene şi pentru 40 la sută din consumul de energie al blocului comunitar. Majoritatea clădirilor actuale vor fi utilizate şi în 2050, ceea ce înseamnă că ar putea dejuca obiectivele UE dacă nu vor fi modernizate. „Obiectivul este cel puţin dublarea ratei anuale de renovare energetică a clădirilor rezidenţiale şi non-rezidenţiale până în 2030”, se precizează în proiectul de document. În prezent, aproximativ 11 la sută din clădirile existente în UE sunt renovate în fiecare an. Însă majoritatea lucrărilor de renovare nu vizează şi performanţele energetice ale clădirilor iar, la nivelul UE, rata de renovare energetică a rămas blocată la 1 la sută. Reuters susţine că unul dintre pilonii noii strategii „Renovation Wave” va fi introducerea unor standarde minime obligatorii cu privire la performanţa energetică a clădirilor actuale din Europa. Executivul comunitar ar urma să propună aceste standarde anul viitor, la finalul unei analize care îi va permite să decidă când vor intra în vigoare şi ce nivel de economii de energie trebuie să atingă fiecare clădire. Toate tipurile de clădiri vor fi acoperite de viitoarele standarde. Obiectivul Comisiei este să îi stimuleze pe proprietarii de clădiri să îşi modernizeze proprietăţile la timp pentru a îndeplini noile standarde, cu sprijin financiar venit de la mai multe surse, inclusiv de la fondul de revenire economică în valoare de 750 miliarde de euro. De asemenea, măsura ar putea stimula gradul de ocupare după pandemie, adăugând un număr suplimentar de 160.000 de locuri de muncă în sectorul construcţiilor din UE până în 2030, se arată în proiectul de document.