O lege despre necesitatea căreia cotidianul nostru a publicat mai multe articole şi editoriale, este pe cale să vadă lumina tiparului Monitorului Oficial. Este vorba despre una dintre cele mai importante acte normative care îi vizează pe comercianţii obişnuiţi şi pe marii retaileri alimentari, prin care aceştia sunt responsabilizaţi şi obligaţi prin lege să reducă preţurile alimentelor care expiră într-un termen de câteva zile, ori să le doneze unor centre de ajutorare, spitale, case de bătrâni, orfelinate sau adăposturi sociale. Actul normativ ce intră în dezbaterea plenului Camerei Deputaţilor în aceste zile. Aceasta este una dintre cele şase măsuri obligatorii pe care operatorii economici din sectorul agroalimentar va trebui să le ia pentru a diminua cantităţile de alimente care se aruncă.
Proiectul vizează diminuarea risipei alimentare şi a intrat în circuitul legislativ anul, fiind susţinut atunci de doar 52 de senatori şi deputaţi. Camera Deputaţilor este cameră decizională în acest caz, iar proiectul ce se va discuta – un raport suplimentar al Comisiei pentru Industrii- va intra în plen cu propunerea de adoptare. Acest proiect include propunerile unui alt proiect pe aceeaşi temă pentru care există propunerea de respingere. Operatorii economici din sectorul agroalimentar sunt obligaţi să întreprindă măsuri de prevenire a risipei alimentare”, se menţionează în proiectul amendat al legii în care sunt menţionate şase tipuri de măsuri de prevenire a generării deşeurilor alimentare pe care agenţii economici trebuie să le aplice în mod ierarhic.
Responsabilizare, ieftinire, donare, reciclare, distrugere: cinci faze prin care comercianţii vor “scăpa” de alimentele care expiră
Prima măsură pe care trebuie să o ia se referă la „responsabilizarea pentru diminuarea risipei alimentare pe lanţul agroalimetar, începând cu producţia, procesarea, depozitarea, distribuţia, comercializarea, ajungând până la consumatorul final, inclusiv în sectorul de industrie hotelieră şi al serviciilor alimentare”. După această fază, operatorii economici din sectorul agroalimentar trebuie să ia măsuri privind vânzarea cu preţ redus a produselor aflate aproape de expirarea datei-limită de consum, conform legislaţiei în vigoare. Vânzarea cu preţ redus a produselor alimentare ce urmează să iasă din termenul de valabilitate este reglementată deja din martie anul trecut, când a intrat în vigoare Legea 57/2015 de modificare a unui OUG privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă. Comercianţii au fost atunci obligaţi să facă mai vizibile produsele aflate tocmai pentru motivul că acestea urmau să expire, dar nu erau obligaţi să vândă aceste alimente la preţ redus.
„Produsele aflate la comercializare cu preţ redus/oferte promoţionale, cu 3 zile înainte de expirarea datei durabilităţii minimale/datei-limită de consum aferente produselor alimentare sau a termenului de valabilitate/datei de minimă durabilitate aferente produselor nealimentare, se sortează şi se expun la comercializare, pe rafturi sau în standuri, delimitate vizibil, cu informarea corectă, completă şi precisă a consumatorilor. Nerespectarea prevederilor prezentului alineat este considerată practică comercială incorectă şi se sancţionează conform reglementărilor legale în vigoare”, se precizează în Legea intrată în vigoare anul trecut. ierarhia de prevenire a generării deşeurilor alimentare se referă la ” transferul alimentelor prin donare sau sponsorizare către entităţi, devenite operatori din sectorul agroalimentar, ca urmare a înregistrării la Autoritatea Natională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor cu obligaţia respectării prevederilor legale cu privire la condiţiile de igienă, inclusiv cerinţele privind temperatura pe perioada depozitării şi transportului precum şi la etichetarea corespunzătoare”. Ultima serie de măsuri prevăzute de noua lege prevede direcţionarea subproduselor nedestinate consumului uman pentru consumul animalelor, iar dacă nici acest lucru nu mai este posibil, deşeurile alimentare trebuie transformate în compost sau în biogaz. O ultimă măsură este cea de dirijare a deşeurilor către o unitate autorizată de neutralizare a produselor rămase după parcurgerea etapelor prevăzute anterior.
Gospodăriile fac cea mai mare risipă
În ţara noastră ajung la groapa de gunoi aproximativ 2,5 miliarde de tone de mâncare pe an. Potrivit reprezentanţilor Ministerului Agriculturii, cea mai mare risipă se raportează la nivelul gospodăriilor populaţiei – jumătate din cantitatea de alimente aruncate la gunoi, alimentele care ajung cel mai des la gunoi fiind mâncărurile gătite (25 la sută), pâinea sau produsele de panificaţie (21 la sută), legumele (19 la sută) şi fructele (16 la sută). Alimente mai aruncă şi sectorul industriei alimentare (37 la sută), comercianţii aruncă şi ei în proporţie de 7 la sută, lucrătorii din alimentaţia publice 5 la sută, iar cei din sectorul sectorul agricol 2 la sută. Producătorii sunt reticenţi în privinţa efectelor pozitive ale acestei legi spunând cei care le vând ar putea exagera în sensul în care produsele ar putea să fie lăsate până ajung la termenul limită ajungând în situaţia de a fi vândute cu preţ redus.
Chiar unii dintre producători au spus că preferă să le retragă ei şi să le distrugă, dacă acest scenariu s-ar contura. Pe lângă responsabilitatea pe care agenţii economici o vor avea prin lege, o mare parte din responsabilitatea pentru prevenirea risipei revine populaţiei, educaţia şi preluarea unor obiceiuri sănătoase pe care mulţi cetăţeni din alte ţări le au d emulţi ani fiind o soluţie care ne-ar putea ajuta atât pe noi, cei care aruncăm, cât mai ales pe cei aflaţi în nevoie. Însă pentru ca acest lucru să poată avea şi efectul scontat, sunt necesare, şi la nivel de populaţie, cel puţin programe dacă nu şi acte normative care să ajute şi să sprijine înţelegerea şi punerea în aplicare a acestor măsuri.
