Cele mai populare metode prin care puteți fi înșelat în doar câteva minute

“E-on”, “Accidentul”, “Curierul”, “Pomana” ori “Deratizarea”, precum şi alte „modele” de ţepe, revin în forţă pe măsură ce anotimpul Sărbătorilor se apropie. Hoţii nu „dorm” niciodată. Teama cea mai mare, înainte de aceea că ar putea fi prinşi, este aceea de a nu fi nevoiţi vreodată să îşi caute un loc de muncă. Prin urmare, zi de zi, urmărind ceea ce fac alţii mai experimentaţi şi studiind ultimele trenduri în materie de păcălit şi jefuit, ei găsesc fără prea mare efort metode noi cărora, din păcate, oamenii – în special cei în vârstă sau mai neatenţi – le cad victime. Pe lângă hoți, deosebit de agresivi sunt și angajații băncilor, cei ai companiilor de telefonie mobilă – sunt deja celebre cazurile unor bănci de renume, amendate cusute de mii de euro pentru că și-au bătut joc de datele dumneavoastră personale. Prin urmare, puteți refuza orice discuție telefonică și să blocați numărul dacă vreun angajat al unei bănci, fie el și autentic (lucru pe care nu îl puteți verifica!) vă hărțuiește telefonic. Revenind la infractori – de departe cel mai mare pericol dintre toate categoriile enumerate, vă reamintim doar zece metode, cele mai populare, dintre cele folosite de infractori şi ţepari , metode prin care mulţi sălăjeni au căzut victime anul trecut, crezând în figurile serioase şi vorbele atent alese ale celor care le-au bătut la uşă, le-au telefonat ori i-au abordat pe stradă, evident, cu gânduri cât se poate de “bune”. Este bine să plecăm de la premisa că orice străin care ne bate la uşă, ne distrage atenţia în timp ce ieşim din maşină, din curte, din scara blocului, este un potenţial infractor. Astfel, vom fi mai atenţi, mai vigilenţi, şi nu vom cădea pradă acestor leneşi pentru care cele mai mari pericole le reprezintă munca şi cinstea. Mulţi cetăţeni au rămas fără bani în conturi, fără bijuterii, fără genţi ori portofele, fără obiecte de valoare din casă. Toate acestea doar pentru că au plecat urechea la vorbele mieroase şi încărcate de intenţii bune ale celor care s-au ales, de multe ori, cu profituri uriaşe prin minciună şi înşelătorie.

 Metoda „Accidentul”

Din statistici reiese că 90 la sută din persoanele care comit acest tip de infracţiuni sunt deţinuţi. Aceştia sună din închisoare, la întâmplare, de pe telefoanele mobile cu cartelă, la numere de telefon fix. Escrocii caută să sune în jurul orelor prînzului sau seara, când, în mod normal, persoanele tinere ar trebui să fie la serviciu sau în oraş, iar şansele ca la telefon să răspundă o persoană în vîrstă sunt mai mari. De multe ori, aceştia se recomandă drept avocaţi, poliţişti, procurori, medici, etc. şi anunţă persoana care răspunde la telefon că unul din copii sau nepoţi este implicat într-un accident rutier şi că are nevoie urgentă de o sumă de bani, fie pentru o „înţelegere” cu procurorul sau cu victima, fie pentru spitalizare. În cazul în care persoana sunată depune banii ceruţi în contul indicat de infractor, suma respectivă este ridicată imediat de la bancă de un complice al acestuia. Pentru a micşora şansele de a fi prinşi, infractorii au început să comunice victimelor conturi ale unor bănci din străinătate.

Metoda „Curierul”

Vârstnicii sunt cei care cad de cele mai multe ori în această plasă, extrem de bine ţesută de minţile odihnite ale infractorilor. Escrocii sună la uşile persoanelor despre care ştiu că sunt singure şi le spun că au un colet pentru vecinul lor, dar că acesta nu este acasă. După ce îi conving că este un colet important, le spun oamenilor că trebuie să plătească contravaloarea taxei de curierat. Se creează şi o atmosferă agitată, de lipsă de timp, astfel încât victimele îşi sună vecinii doar după ce au plătit suma solicitată şi astfel constată că au fost înşelaţi.

Metoda „Marele Premiu”

Infractorii trimit mesaje scrise pe telefoanele mobile prin care anunţă posesorul numărului că a cîştigat un premiu, dar pentru a intra în posesia acestuia trebuie să plătească o taxă. Victimele sunt rugate să sune la numărul de telefon indicat în mesaj pentru a afla mai multe detalii. Ca şi în celelalte situaţii, după ce depun sumele de bani în conturile indicate, victimele nu mai pot lua legătura cu cei care i-au informat despre premii. De cele mai multe ori, infractorii precizează fie că sunt de la o companie de telefonie, fie de la o firmă cunoscută la nivel naţional sau chiar internaţional.

Metoda datoriilor către stat

Persoanele vătămate au primit sms-uri prin care erau anunţate că figurează cu datorii la Agenţia Naţională de Administraţie Fiscală (ANAF). Victimele primeau următorul mesaj: „Prin prezenta, vă informăm că figuraţi în baza de date ANAF cu restanţe în cuantum de x lei aferente anului x. Dacă achitaţi suma în termen de 15 zile, atunci nu vor fi calculate penalităţi. Altfel, vom fi obligaţi să trecem la executare silită”. Ulterior, ANAF a emis un comunicat de presă prin care anunţa că aceste mesaje nu le aparţin, iar cei care le primesc să anunţe organele abilitate. 

Metoda “Deratizarea”
Cu un recipient în spate şi cu o legitimaţie în mână, persoane care pretind că sunt de la firme de specialitate bat la uşile oamenilor şi spun că au venit să facă dezinsecţia locuinţelor ori deratizarea gospodăriilor. Aceştia spun că folosesc substanţe ecologice împotriva dăunătorilor şi că deţin informaţii că în imobil ori în zonă există probleme din acest punct de vedere. Infractorii operează în grup, iar în timp ce unul ţine de vorbă victima, celălalt pătrunde în locuinţă şi sustrage bani sau obiecte de valoare.

Cumpărătorii de diverse bunuri uzate

Persoane necunoscute se prezintă la uşa apartamentelor sau locuinţelor din mediul rural şi urban pentru a cumpăra produse reciclabile (electronice sau electrocasnice uzate). După ce s-au înţeles cu privire la preţul bunului vîndut, infractorii încearcă să-l plătească cu o bancnotă cu valoare mare (200, 500 lei). În timp ce victima merge în apartament/locuinţă pentru a aduce restul de bani sau pentru a schimba bancnota, acesteia îi sunt sustrase obiecte, bani sau orice alte bunuri de valoare ce se află la îndemână.

Metodele “votul prin corespondenţă” şi “sondajul de opinie”

Infractorii sună pe telefonul fix la persoanele în vârstă şi se prezintă drept poliţişti care efectuează formalităţi despre votul prin corespondenţă sau pretind că sunt reprezentanţii unor instituţii care fac sondaje de opinie şi le solicită informaţii despre rudele plecate în străinătate, inclusiv numărul lor de telefon. Apoi, îi sună pe cei plecaţi şi le spun că unul din părinţi a avut un accident foarte grav, sunt în spital şi sunt necesare anumite sume de bani pentru spitalizare, întocmirea unor documente, transplanturi urgente etc. Aceste reţele de infractori îşi creează baze de date cu potenţialele victime. Ei adună date din toate mediile, inclusiv site-urile de socializare, de unde află informaţii despre rudele celor care dau publicităţii date personale. Odată documentarea terminată, se porneşte acţiunea.

Metoda “Pomana”

O metoda intrată în palmaresul infractorilor. Grupul infracţional este format din două până la patru persoane. Hoţii sunt bine îmbrăcaţi, au o atitudine smerită, blândă, ba chiar unii dintre ei vă mai aburesc şi cu câteva citate din biblie, empatizând cu necazul vostru şi încercând să vă explice cât de importantă este pomenirea celui dispărut, cu atât mai mult cu cât, prin oferta lor, puteţi să faceţi asta fără nicio cheltuială. Aceştia bat discret la ușa victimelor, alegând în cele mai multe cazuri şi după prospectarea cu atenţie a terenului, persoanele vârstnice, bătrânii rămaşi singuri, persoanele despre care au informaţii că sunt foarte credincioase, folosind la maximum orice indiciu sau informaţie care le-ar putea asigura un plus de succes, informaţie care pe noi nici nu ne-ar interesa în mod normal. Sub pretextul oferirii unor produse, preparate, obiecte sau chiar sume de bani, toate destinate “pomenirii dragilor noştri dispăruţi”, pentru prezentarea “ofertei” complete, hoţii sunt invitaţi în casă.
Din acel moment unii infractori din grup distrag atenția potențialilor păgubiți, iar ceilalți, profitând de neatenția locatarilor, caută bunuri/valori pe care le pot sustrage (de regulă bani și bijuterii). Unii spun că au nevoie la toaletă, altora li se face brusc rău. Alţii tocmai încep o convorbire telefonică cu acelaşi subiect şi, în căutare de “semnal”, se îndepărtează de uşă şi trec la acţiune.
Trebuie să ştim şi să ţinem cont, în orice împrejurare în care avem de-a face cu străini care ne bat la uşă ori ne abordează pe stradă de câteva reguli de bază.
Prudenţa şi verificarea informaţiilor sunt două condiţii de bază care ne pot feri de aceste ţepe. Fiţi atenţi, nu vă lăsaţi impresionaţi indiferent de veştile dramatice pe care le puteţi primi prin telefon, ori de ofertele îmbietoare care ies ca din „joben”, în mod magic, la uşa voastră. Verificaţi dacă ceea ce vi se comunică prin telefon este adevărat, prin apelare la serviciile de informaţii clienţi de la operator, prin apelarea rudelor, a copiilor, a părinţilor care fac subiectul veştilor primite.
Nu daţi dovadă de credulitate atunci cînd sunteţi contactat telefonic de persoane care se pretind a fi reprezentaţi ai diferitelor firme; nu acceptaţi schimburi de bunuri sau aşa-zis chilipiruri; nu permiteţi accesul în locuinţă sau curtea imobilului persoanelor necunoscute care se oferă să cumpere diverse bunuri – vor profita de neatenţia dumneavoastră şi ulterior veţi constata că v-au fost sustrase bunuri de valoare sau sume de bani; nu achitaţi niciodată sume de bani în avans pentru ridicarea unor premii.

Banca vă cere telefonic date personale și despre carduri? Închideți telefonul pe loc!

 Nu comunicaţi niciodată informaţii personale, confidenţiale (CNP, serie buletin, conturi bancare, parole, coduri pin, sub nicio formă, în nicio împrejurare, telefonic, email, direct etc.) sau date despre familie, prieteni, vecini sau cunoscuţi persoanelor cu care intraţi în contact aparent întămplător; Sunaţi la compania de telefonie mobilă – Departamentul de Relaţii cu Clienţii – şi verificaţi veridicitatea promisiunilor cîştigului unui premiu, dacă nu sunteţi încă convinşi că nu există astfel de premii în bani, obiecte sau oferte, cu atât mai puţin în cazul companiilor de telefonie mobilă, care ştim bine cât sunt de “generoase”. Nici angajaților de la bănci nu le oferiți telefonic, niciodată, date despre CNP, card, coduri PIN, adrese, nu aveți nici cea mai mică garanție că cel de la capătuol firului este exact cel care se rcomandă. Dacă se insistă, spuneți că anunțați imediat Poliția! Nu daţi curs instrucţiunilor telefonice de la persoane necunoscute care pretind că sunt avocaţi, poliţişti, procurori, medici, lucratori in banca etc şi reprezintă rudele dumneavoastră “implicate” într-un accident rutier, indifferent cât de dramatic sună cuvintele ori cât de multe dovezi vi se aduc cu privire la victimă (trăsături, îmbrăcăminte, etc) Nu efectuaţi niciun transfer bancar în contul unor necunoscuţi şi nu înmânaţi bani persoanelor care sunt trimise la uşa locuinţei dumneavoastră sau cu care vi se solicită să vă întâlniţi. Dacă sunteţi victimă a unor astfel de fapte, sesizaţi imediat Poliţia la numărul unic de urgenţă 112, iar acest lucru trebuie mereu făcut înainte să scoateţi bani din casă, din bancomat, din portofel, ori alte bunuri sau date care vă aparţin.