În condiţiile unui buget insuficient şi a desfiinţării postului de îngrijitor, angajaţii Arhivelor Naţionale – Serviciul Judeţean Sălaj sunt nevoiţi să facă ei înşişi curăţenie în spaţiile în care îşi despăşoară activitatea, să suporte din buzunarele proprii materialele de curăţenie necesare, dar şi să aducă aspiratoare de acasă pentru a igieniza birourile.
„Din păcate, la fel ca în ceilalţi ani, bugetul a permis aproape numai plata salariilor personalului şi a utilităţilor. În anumite cazuri, aprovizionarea cu cele necesare activităţii s-a făcut cu întârziere, la fel ca reparaţiile necesare copiatoarelor, imprimantelor, P.C-urilor din dotare etc., iar curăţenia şi întreţinerea spaţiilor din exteriorul clădirii se face cu mijlocele proprii ale angajaţilor şi prin eforturile comune ale acestora (inclusiv cositul)”, a declarat luni, 29 octombrie, în cadrul şedinţei Colegiului Prefectural, Dănuţ Pop, şeful Serviciului Judeţean Sălaj al Arhivelor Naţionale.
Potrivit acestuia, activitatea instituţiei este afectată şi de lipsa unui îngrijitor, post desfiinţat încă din 2011. În aceste condiţii, atribuţiile acestuia au fost repartizate altor lucrători, activitatea de curăţenie generală desfăşurându-se, în mod obişnuit, vinerea. Şi pentru că nu le sunt alocate fonduri pentru materiale de curăţenie, angajaţii Serviciului pun mână de la mână pentru a le cumpăra. „Este o situaţie aproape de neconceput pentru orice altă instituţie, la fel cum, de altfel, este de neconceput şi lipsa îngrijitorului pentru un spaţiu de aşa mare importanţă”, a mai spus Dănuţ Pop, care s-a plâns şi de faptul că alocaţiile bugetare pentru materiale şi dotări specifice de arhivă, consumabilele de restaurare, achiziţiile de publicaţii şi de documente din Fondul Arhivistic Naţional sau editarea de publicaţii lipsesc aproape cu desăvârşire.
O altă problemă ridicată a fost cea a degradării clădirii, imobilul având tencuiala căzută, scările de acces fiind deteriorate, rampa de acces pentru persoanele cu dizabilităţi, nefinalizată, geamurile încropite din bucăţi, gratiile ferestrelor, ruginite. Nici interiorul nu arată mai bine, mai spune oficialul sălăjean, fiind nevoie de reparaţii la pereţii şi pardoselele afectate de infiltraţiile repetate ale apei, de zugraveli, de vopsirea uşilor şi ferestrelor şi multe altele. „Pentru a asigura protecţia documentelor şi cărţilor deţinute, conform cerinţelor, reparaţia capitală a clădirii serviciului rămâne absolut necesară”, a subliniat sursa citată.
Până la „absolut necesara reparaţie capitală a clădirii”, necesarul Arhivelor sălăjene include calculatoare pentru Biroul Relaţii cu Publicul, Sala de Studiu, aspiratoare – „nu avem nici măcar unul funcţional, cele pe care le folosim fiind aduse de angajaţi de acasă”, aparate de citit microfilme – „nu funcţionează nici unul şi nici nu mai pot fi reparate, din cauza uzurii morale mai degrabă decât a celei fizice, fiind producţie 1970, sala de studiu fiind vitregită astfel”, sisteme de supraveghere video „cerute şi de instituţia care asigură paza clădirii, Inspectoratul de Judeţean de Jandarmi Sălaj, şi care nu ar necesita costuri foarte mari, măcar la intrarea în sediu şi la sala de studiu”, un atelier/laborator de legătorie/restaurare dotat corespunzător, instalaţii de alarmare şi antiincendiu funcţionale, aparat de aer condiţionat în sala destinată aparaturii tehnice pentru reţeaua metropolitană.
Arhivele din Zalău un fel de stat in stat. Pt fraieri dau la cercetare ce vor ei, pt ei au acces la orice. După ce pleci vine securiști sa vadă ce document ai cerut sa nu cumva sa subminezi autoritatea statului. Vai de noi…