Autostrada Transilvania traversează Sălajul prin aer

Mai-marii patriei noastre, guvernanţi, miniştri, parlamentari, au dezvoltat o fobie acută faţă de judeţul nostru. Netratabilă, cel puţin până la închiderea ediţiei noastre de astăzi. Inclusiv pe hărţi dacă te uiţi, atunci când vine vorba de un proiect mai mare sau mai mic, la graniţele sălăjene liniile se întrerup cu mare precizie. Orice iniţiativă, dorinţă sau proiect, devin volatile. Chiar dacă unii încă se mai luptă pentru oamenii sălajului, români cu aceleaşi drepturi ca şi ceilalţi, cu o floare, nu se face primăvară. Fie că discutăm de amendamente, de propuneri, de idei sau proiecte de investiţii, toţi se întorc cu spatele. Nici măcar nu suntem refuzaţi pe faţă; suntem de-a dreptul ingnoraţi şi mereu cădem victime indiferenţei, nepăsării şi dezinteresului. Mereu cineva ne-o ia înainte, doar pentru faptul că, pentru mulţi dintre cei pe care noi i-am ales şi îi alegem în continuare, habar nu au că existăm. Şi nici nu vor să afle.

Autostrada Transilvania merge mai departe. Pentru alţii

O asociaţie formată din cinci firme a câştigat licitaţia pentru finalizarea tronsonului de 64 de kilometri rămaşi de construit, din autostrada Transilvania. Este vorba despre tronsonul A3 Borş – Suplacu de Barcău, tronson care, după opt luni de la deschiderea ofertelor de licitaţie de către Compania Naţională de Autostrăzi (CNADR), şi-a găsit, în sfârşit, şansa de finalizare. Oferta declarată câştigătoare este în valoare de 701 milioane de lei (aproximativ 157 milioane euro). Jumătate din tronsonul A3 dintre Borş şi Suplacu de Barcău a fost construit deja de catre firma Bechtel, până în luna mai 2013, când a fost reziliat contractul. Americanii de la Bechtel, buni negustori, mai cereau încă 250 milioane de euro pentru finalizarea tronsonului. Astfel, CNADNR a desemnat la 31 martie câştigătorul licitaţiei pentru contractul de proiectare şi execuţie pentru Sectiunea 3C – Suplacu de Barcău – Borş (km 4+200 – km 64+450) al autostrăzii care leagă Braşov de Oradea (via Târgu-Mureş – Cluj).

Construcţia se va derula pe o perioadă de 24 de luni, iar perioada de garanţie după finalizarea ei este de 30 de luni.
Au existat trei ofertanţi, însă CNADR, în urma studierii acestor oferte, studiu care a durat peste opt luni, a decis să încredinţeze autostrada pe mâinile celor din Asocierea Corsan SA – Corviam Construccion SA & SC Consinit SRL & SC Road Consulting & Design Slution SRL & SC Via Design SRL.
Urmează să treacă şi perioada în care această alegere va putea fi contestată. Daca rezultatul anunţat de către CNADNR va fi contestat, semnarea contractului se poate amâna cu câteva luni. Finanţarea acestei lucrări importante este în totalitate de la bugetul de stat.

Cascadorii râsului: Guvernanţii investesc în „judeţul Zalău”

Deputatul sălăjean Lucian Bode, care a criticat aspru deciziile Guvernului legate de orice investiţie substanţială în Sălaj, ne-a declarat: „Impotenţa celor de la guvernare este deja un lucru consacrat. Cei care susţin Guvernul Ponta, mă refer la politicienii sălăjeni, sunt direct răspunzători pentru faptul că marile investiţii ocolesc, de fiecare dată, judeţul nostru. Vorbim de preşedinte de Consiliu Judeţean, prefect, parlamentari sălăjeni. Nu este niciun mister aşadar nici în problema autostrăzii Transilvania. Vedem cum peste tot tronsoanele se dau în folosinţă sau sunt în construcţie, iar Sălajul, cu cea mai mare parte din această autostradă, rămâne uitat, ca de fiecare dată. Ne amintim cu toţii penibilul generat de anunţul făcut de Şova Dan, pe vremea când conducea vitejeşte Ministerul Transporturilor, afirmând că autostrada Transilvania va străbate şi judeţul Zalău. Asta demonstrează, fără niciun dubiu, suprema nepăsare şi incompetenţă, ca să nu mai aducem în discuţie cultura generală a celor care conduc ţara şi nu dau doi bani pe judeţul Sălaj. Amintiţi-vă amendamentele pe care le-am depus în Parlament, la sfârşitul anului trecut, pentru bugetul anului 2015. Ignorate de la primul, până la ultimul, fără nici cea mai mică explicaţie, temei sau remuşcare din partea celor care susţin acest guvern. Lipsă de forţă politică, vorbărie şi rezultatele pe care le vedem, zero interes şi investiţii pentru Sălaj!”, a spus Lucian Bode.

Murim cu speranţa de gât

Pe de altă parte, senatorul UDMR Alexandru Vegh a fost ceva mai optimist în declaraţii. „Într-adevăr, în Sălaj, lucrurile par să se mişte ceva mai greu, însă nu trebuie să ne pierdem speranţa. Faptul că tronsoane cum ar fi cele care străbat Clujul sau, mai nou, cel care leagă Suplacul de Barcău de Borşa sunt în linie dreaptă, trebuie să ne ofere certitudinea că şi tronsonul sălăjean va fi demarat în curând. Judeţul nostru face parte din acest proiect, chiar cea mai mare parte, iar acest lucru înseamnă că nu avem cum să fim ocoliţi. Au început exproprierile de terenuri, măsurătorile, studiile geologice, astfel încât eu sper ca în cel mai scurt timp să putem vorbi şi de Sălaj la acest capitol”, ne-a declarat optimist senatorul Alexandru Vegh.

Autostrada în Sălaj – o linie trasă pe hartă cu pixul

Este frustrant şi de neînţeles faptul că suntem parte din acest proiect megalitic, doar cu pixul, pe hartă.

În toate fotografiile sau hărţile reprezentative, toate judeţele – parte la acest proiect – sunt trecute cu linie roşie, adică în curs de execuţie sau finalizate, iar porţiunea sălăjeană este… incoloră. Ilizibilă inclusiv pe hartă, neimportantă şi inexistentă în decizii. Nici măcar faptul că vom deţine, cel puţin conform planurilor, cea mai mare porţiune din acestă autostradă, respectiv 76 kilometri, nu mişcă pe nimeni. Oare să existe o legătură în acest dezinteres generalizat şi cu faptul că şoseaua de centură a Zalăului a rămas, dincolo de orice explicaţii savante sau justificări halucinante, un proiect aproape compromis. Un lucru neterminat, de peste 10 ani.

Deşi proiectul Autostrada Transilvania a început în anul 2004 şi, iniţial, trebuia finalizat în 2012, statul a tot cheltuit din banii alocaţi proiectului, iar Sălajul s-a ales cu o „tentativă” de viaduct, ce trebuia să facă legătura între Marca şi Suplacu de Barcău, cu preţul distrugerii drumului de acces în localitatea Marca. Potrivit proiectului iniţial, Autostrada Transilvania trebuia să străbată Sălajul pe traseul Zimbor, Treznea, Aghireş, Crasna, Nuşfalău şi Marca, urmând să facă joncţiunea cu Zalăul prin centura ocolitoare a municipiului. În prezent tot ce s-a început, oricum timid, pe teritoriul judeţului Sălaj, a fost abandonat. Nu ştim dacă nu cumva s-a luat în calcul şi levitaţia, în realizarea tronsonului sălăjean, poate suntem noi în urma cu tehnologia sau informaţiile.

Primisiuni întinse pe ani de zile

Premierul Victor Ponta a anunţat anul trecut, în vizita sa la Zalău, că lucrările la tronsonul Mihăieşti – Suplacu de Barcău (care include, eviodent, porţiunea din judeţul Sălaj) vor demara în 2015. Sigur că afirmaţiile de atunci ale premierului, care – vrabia mălai visa – se vedea împărat la Cotroceni, nu puteau fi luate în mod necesar ca adevărate, având în vedere contextul politic şi interesele de atunci cum că „votaţi-mă liniştiţi, fraierilor, că vine autostrada sigur şi la voi.”

O fi venit poate, şi nu ştim noi. Poate în „judeţul Zalău”, că în Sălaj aşteptăm în continuare şi, între timp, încărunţim cu spor. La rândul său, Ministrul Transporturilor, Ioan Rus, prezent miercuri în mijlocul activităţilor de pe şantierul Sebeş-Turda, a declarat: „Dacă vom reuşi să implementăm toate programele pe care în acest moment le avem, cred că în doi ani terminăm autostrada Sebeş-Turda, partea de autostradă Transilvania în 2017-2018, din Braşov până în Borş, şi atunci începem lucrările şi la Piteşti-Sibiu, sper cât mai curând posibil, şi la Comarnic-Braşov. Am putea rezolva interconectivitatea între regiunile istorice ale României în următorii patru ani, ceea ce ar fi un lucru excepţional. În paralel sunt investiţii mari pe care le avem pe transportul feroviar, modernizarea căii ferate, care la rândul ei are un rol important în dezvoltarea economică.” Acesta a subliniat că există resurse pentru această autostradă, bani de la bugetul statului, sunt bani europeni, bani de la instituţiile bancare europene. deci suntem în derulare cu lucrările.

În ceea ce ne priveşte, până şi promisiunile, de lucrări nici nu mai amintim, sunt lăsate spre un final îndepărtat. Rus a arătat, în finalul declaraţiilor sale, că „de la Cluj la Borş se va circula la sfârşitul lui 2017”. Având în vedere că nimeni nu ne-a băgat în seamă nici măcar cu amărâta de centură care zace neterminată de atâţia ani, sălăjenii nu mai cred în nimeni şi nimic. Însă, aşa cum e în viaţă, speranţa moare ultima.