ANSVSA – o instituţie cu probleme privind garantarea siguranţei alimentare

Instituţiile publice cu atribuţii în domeniul securităţii şi siguranţei alimentare şi-au asumat şi îndeplinit parţial obiectivele, atribuţiile şi responsabilităţile stabilite legal în domeniile auditate, însă nu întotdeauna în condiţii de performanţă, se arată într-un raport de audit al Curţii de Conturi în urma unui amplu control efectuat anul trecut (21 mai 2020 – 12 noiembrie 2021) la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Autoritatea Naţională Fitosanitară şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.

„Sistemele de control implementate sunt în măsură să asigure conformitatea cu prevederile legale naţionale şi europene, însă performanţa activităţilor din domeniile sănătăţii şi bunăstării animalelor, a hranei pentru animale, a siguranţei alimentelor, a fost afectată de mai multe deficienţe, vulnerabilităţi şi puncte slabe”, afirmă în raport angajaţii Curţii de Conturi, care au verificat activitatea depusă în perioada 2015-2020.

Echipa de audit semnalează, ca prim aspect, lipsa strategiilor naţionale în domeniul siguranţei alimentare, al calităţii alimentelor şi în cel fitosanitar.

„Absenţa acestor strategii afectează coerenţa politicilor şi a măsurilor în domeniu, obiectivele naţionale pe termen mediu şi lung fiind inexistente. Lipsa unei viziuni de ansamblu asupra acţiunilor şi mecanismelor necesare, pentru a fi implementate de către toate entităţile publice cu atribuţii în domeniu, are un impact negativ într-un domeniu esenţial – siguranţa lanţului alimentar”, se arată în documentul citat, dat publicităţii ieri de către Curtea de Conturi.

Textul raportului mai semnalează că schimbările frecvente ale managementului superior al ANSVSA – niciun mandat al preşedintelui nu a fost exercitat integral – şi succesiunea de acte normative prin care s-a modificat structura organizatorică a Autorităţii şi a structurilor teritoriale „au creat vulnerabilităţi în continuitatea şi coerenţa decizională”.

„Totodată, nu există un echilibru între volumul activităţilor, complexitatea şi specificul acestora şi numărul de posturi ocupate. Implementarea şi punerea în aplicare a unor Regulamente europene au rămas, din 2016, în stadiu de proiect la ANSVSA. În acelaşi timp, la ANF, există riscul aplicării neunitare a prevederilor specifice, din cauza elaborării întârziate a unor proceduri interne sau instrucţiuni. Este probabil ca sancţiunile aplicate de ANSVSA şi de ANF să nu descurajeze încălcarea legii sau să nu fie proporţionale cu gravitatea faptei, fiindcă nivelul amenzilor contravenţionale nu a fost actualizat şi armonizat cu cerinţele europene”, mai arată inspectorii Curţii de Conturi.

Ei avertizează şi cu privire la faptul că resursele şi echipamentele tehnice ale direcţiilor sanitar veterinare şi de securitate alimentară auditate sunt în mare parte depreciate tehnic şi moral, având un grad de uzură între 69% şi 100%.

„Acest lucru generează costuri mari de întreţinere şi riscuri majore de neîndeplinire a obiectivelor specifice. ANSVSA nu a realizat o analiză în reţeaua naţională pentru a stabili situaţia reală a dotărilor existente, ceea ce a făcut ca achiziţiile de echipamente să se realizeze deficitar, fără prioritizarea investiţiilor şi fără a respecta principiul utilizării eficiente a fondurilor publice”, se arată în raportul de audit.O altă constatare a auditorilor se referă la schemele naţionale de calitate privind reţeta consacrată şi produsul tradiţional. Acestea nu au fost recunoscute, în perioada 2015-2020, la nivel european deoarece MADR nu a notificat Comisia Europeană înainte de adoptarea acestora. Astfel, din 1374 de produse alimentare din statele membre, înregistrate în sistemele de calitate europene la data auditului, doar zece erau produse alimentare româneşti.

„MADR nu are o strategie de educare şi informare a consumatorilor în ceea ce priveşte beneficiile consumului de produse atestate pe scheme naţionale de calitate şi a celor recunoscute ca denumiri de origine protejate, indicaţii geografice protejate sau specialităţi tradiţionale garantate”, mai arată în raport auditorii Curţii de Conturi.

Cu toate acestea, menţionăm că situaţia privind aceste scheme s-a schimbat între timp după ce la finalul anului trecut, conducerea Ministerului Agriculturii a lansat programul prin care sunt finanţaţi producătorii pe reţeta consacrată şi produsul tradiţional.

În ceea ce priveşte sistemul de control din domeniul fitosanitar, auditorii au constatat că, în toată perioada auditată (2015-2020), Autoritatea Naţională Fitosanitară nu a realizat integral planul de control privind monitorizarea reziduurilor de pesticide.

„Produsele Bio nu au fost verificate în vederea determinării prezenţei reziduurilor de pesticide, deşi au fost planificate acţiuni în acest sens”, susţin auditorii Curţii de Conturi.

În ceea ce priveşte pesta porcină africană (PPA), acţiunile de prevenţie realizate de ANSVSA, MAI, MMAP, AJVPS şi de fondurile private de vânătoare au fost, în unele cazuri, insuficient de bine organizate şi coordonate, se afirmă în documentul citat.

„Măsurile ineficiente privind testarea şi supravegherea pasivă a efectivelor de porci mistreţi au favorizat răspândirea virusului pe întreg teritoriul ţării şi creşterea presiunii virale asupra exploataţiilor comerciale profesionale de porcine. Pe lângă pierderile aduse de decesul sau sacrificarea preventivă a animalelor, această boală a generat costuri însemnate pentru bugetul de stat, prin plata despăgubirilor către deţinătorii de animale moarte sau sacrificate preventiv. Astfel, în perioada iunie 2018 – decembrie 2020, s-a achitat suma totală de 589 milioane lei, reprezentând echivalentul a 122 milioane euro”, se arată în raportul Curţii de Conturi.

Auditorii mai arată că, deşi, la nivelul DSVSA-urilor, s-au planificat recoltări de probe din anumite categorii de produse pentru determinarea contaminaţilor dioxină şi PCB-uri asemănătoare dioxinei, aceste acţiuni nu au fost realizate, iar ANSVSA nu a desemnat un laborator de referinţă în acest domeniu.

Totodată, conform inspectorilor Curţii de Conturi până în anul 2019 nu au existat proceduri specifice privind prelevarea de probe pentru determinarea reziduurilor de fipronil din ouă, carne de pasăre, suprafeţe de contact, materii prime cereale boabe. De asemenea, nu au existat proceduri privind unele măsuri în situaţia obţinerii de rezultate neconforme pentru substanţele care nu au stabilite limita maximă de reziduuri.Echipa de audit a formulat o serie de recomandări pentru eliminarea deficienţelor şi pentru diminuarea riscurilor şi a punctelor slabe, aşa cum reies din analiza tuturor documentelor puse la dispoziţie de entităţile auditate.

Articol publicat în cadrul parteneriatului dintre cotidianul Magazin Sălăjean şi ziarul Bursa. www.bursa.ro