În Europa, calitatea mai bună a aerului a dus la scăderea semnificativă a numărului de decese premature în ultimii zece ani. Cu toate acestea, cele mai recente date oficiale ale Agenţiei Europene de Mediu (AEM) arată că aproape toţi europenii sunt încă afectaţi de poluarea aerului, care provoacă decesul prematur a circa 400 000 de persoane pe întreg continentul, conform unui comunicat de presă.
Raportul AEM intitulat Air quality in Europe – 2020 report („Calitatea aerului în Europa – raport 2020”) arată că valoarea limită a Uniunii Europene pentru particulele fine de materie (PM2.5) a fost depăşită, în 2018, de şase state membre: Bulgaria, Croaţia, Cehia, Italia, Polonia şi România. Doar patru ţări din Europa – Estonia, Finlanda, Islanda şi Irlanda – au înregistrat concentraţii mai mici ale particulelor fine de materie în raport cu valorile recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), care sunt mai stricte. Raportul AEM constată că se menţine decalajul dintre limitele legale ale UE în ceea ce priveşte calitatea aeruluişi recomandările OMS, o problemă pe care Comisia Europeană intenţionează să o rezolve prin revizuirea standardelor UE în cadrul planului de acţiune privind reducerea la zero a poluării.
Noua analiză a AEM se bazează pe cele mai recente date oficiale privind calitatea aerului obţinute de la peste 4 000 de staţii de monitorizare din întreaga Europă, în 2018.
AEM estimează că expunerea la particule fine de materie a cauzat aproape 417 000 de decese premature în 41 de ţări din Europa în 2018. În jur de 379 000 din aceste decese au fost înregistrate în cele 28 de state membre ale UE, numărul de decese premature cauzate de dioxidul de azot (NO2) şi de ozonul troposferic (O3) fiind de 54 000, respectiv 19 000. (Cele trei cifre reprezintă estimări distincte şi nu trebuie însumate, pentru a evita dubla contabilizare).
Conform raportului AEM, politicile europene, naţionale şi locale, precum şi reducerile emisiilor din sectoarele principale de activitate au îmbunătăţit calitatea aerului în Europa. Începând din anul 2000, emisiile principalilor poluanţi atmosferici, în special al oxizilor de azot (NOx) proveniţi din transport, au scăzut semnificativ, deşi activitatea în acest sector este tot mai intensă şi emisiile de gaze cu efect de seră asociate acestui sector au crescut. Şi emisiile poluante provenite din aprovizionarea cu energie au scăzut semnificativ, dar progresele înregistrate în reducerea emisiilor provenite de la clădiri şi din agricultură sunt lente.
În 2018, datorită calităţii mai bune a aerului, decesele premature cauzate de poluarea cu particule fine de materie au fost cu aproximativ 60 000 mai puţine decât în 2009. În ceea ce priveşte dioxidul de azot, scăderea este chiar mai mare, deoarece numărul de decese premature a scăzut cu 54 % în ultimii zece ani. Aceste progrese sunt determinate de un factor esenţial: punerea în aplicare permanentă a politicilor în domeniul mediului şi al climei în întreaga Europă.
„Îmbunătăţirea calităţii aerului datorită politicilor de mediu şi climatice pe care le-am pus în aplicare este o veste bună. Dar nu putem ignora aspectele negative – numărul deceselor premature în Europa din cauza poluării aerului este încă mult prea mare. Prin Pactul verde european(link is external)Căutaţi traducerile disponibile pentru linkul precedentEN• • • ne-am stabilit un obiectiv ambiţios de a reduce la zero toate tipurile de poluare. Pentru a atinge acest obiectiv şi a proteja pe deplin sănătatea oamenilor şi mediul, trebuie să reducem şi mai mult poluarea aerului şi să ne aliniem mai îndeaproape standardele de calitate a aerului la recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Vom analiza acest aspect în viitorul nostru plan de acţiune”, a declarat comisarul pentru mediu, oceane şi pescuit Virginijus Sinkevièius.
Hans Bruyninckx, directorul executiv al AEM, a declarat: „Datele furnizate de AEM sunt dovada faptului că investiţia într-o calitate mai bună a aerului este o investiţie care permite ameliorarea sănătăţii şi a productivităţii pentru toţi cetăţenii europeni. Politicile şi acţiunile compatibile cu ambiţia Europei de a reduce poluarea la zero fac să trăim mai mult şi mai sănătos în societăţi mai reziliente”.
Comisia Europeană a publicat recent o foaie de parcurs privind planul de acţiune al UE intitulat „Către o strategie de reducere la zero a poluării”, în cadrul Pactului verde european.
Calitatea aerului şi COVID-19
Raportul AEM conţine şi o prezentare generală a legăturilor dintre pandemia de COVID-19 şi calitatea aerului. Evaluarea mai detaliată a datelor provizorii ale AEM pentru 2020 şi modelizarea adiacentă efectuată de către serviciul Copernicus de monitorizare a atmosferei (CAMS) confirmă evaluările anterioare conform cărora anumiţi poluanţi atmosferici au scăzut cu până la 60 % în numeroase ţări europene în care au fost instituite măsuri de izolare în primăvara anului 2020. AEM nu dispune încă de estimări cu privire la posibilele efecte pozitive ale aerului mai curat din cursul anului 2020 asupra sănătăţii.
În acelaşi timp, raportul indică faptul că expunerea prelungită la poluanţi atmosferici cauzează boli cardiovasculare şi respiratorii, ambele fiind considerate factori de risc de deces în cazul pacienţilor cu COVID-19. Legătura de cauzalitate dintre poluarea aerului şi gravitatea infecţiilor cu COVID-19 nu este însă clară, fiind necesare cercetări epidemiologice suplimentare.
Observaţii
Nota de informare a AEM intitulată „EEA’s health risk assessments of air pollution”(Evaluările AEM privind riscurile pentru sănătate ale poluării atmosferice), oferă o imagine de ansamblu asupra modului în care agenţia îşi efectuează estimările privind efectele calităţii slabe a aerului asupra sănătăţii.
Efectele expunerii la poluarea atmosferică asupra sănătăţii sunt diverse, de la inflamarea plămânilor până la decese premature. Organizaţia Mondială a Sănătăţii evaluează dovezile ştiinţifice din ce în ce mai numeroase care corelează poluarea atmosferică cu diferite consecinţe asupra sănătăţii, cu scopul de a propune noi recomandări.
În cadrul evaluării riscurilor pentru sănătate efectuate de AEM, mortalitatea este aleasă ca efect cuantificat asupra sănătăţii, în măsura în care, pentru efectul respectiv, probele ştiinţifice sunt cele mai solide. Mortalitatea cauzată de expunerea prelungită la poluarea atmosferică este estimată prin doi indicatori diferiţi: „decese premature” şi „ani de viaţă pierdută”. Aceste estimări permit măsurarea impactului general al poluării atmosferice în rândul unei populaţii date, cifrele neputând indica, de exemplu, anumite persoane care locuiesc într-o anumită zonă geografică.
Efectele asupra sănătăţii sunt estimate separat pentru cei trei poluanţi (PM2.5, NO2 şi O3). Aceste cifre nu pot fi însumate pentru a determina efectele globale asupra sănătăţii, deoarece aceasta ar putea duce la o dublă contabilizare a persoanelor expuse la concentraţii mari ale mai multor poluanţi.
