Sălăjenii plecaţi la muncă peste hotare continuă să solicite acordarea alocaţiilor europene care înlocuiesc alocaţia de stat pentru copii. Sute de persoane au renunţat la sprijinul financiar acordat de statul român, completând formularele europene pentru primirea alocaţiilor din străinătate care sunt considerabil mai mari decât cele oferite în ţară. Potrivit reprezentanţilor Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS) Sălaj, numărul beneficiarilor alocațiilor de stat pentru copii ale căror drepturi au fost stabilite în baza Regulamentelor europene privind coordonarea sistemelor de securitate socială a fost în anul 2019 până la aceasta dată de 272 de beneficiari. ”Referitor la ţările europene cu care am corespondat în vederea stabilirii drepturilor la prestații sociale, acestea au fost: Italia, Spania, Germania, Austria, Franța, Marea Britanie, Belgia, Irlanda, Ungaria, Danemarca, Luxemburg şi Portugalia”, au precizat reprezentanţii AJPIS Sălaj. Alocaţiile europene se acordă părinţilor care au încheiate contracte de muncă cu angajatori din afara ţării. Unele alocaţii acordate de statul român ”pălesc” în faţa alocaţiilor europene la care au dreptul românii plecaţi la muncă peste hotare. Este vorba de alocaţia de stat pentru copii şi indemnizaţia pentru creşterea copilului care, în străinătate, pot ajunge la ordinul sutelor de euro. Acestea se acordă, însă, doar celor care au încheiate contracte de muncă la firmele din afara ţării. Cea mai mare diferenţă se înregistrează la alocaţiile de stat pentru copii. Dacă în ţara noastră copiii primesc lunar circa 150 de lei, mai puţin de 32 de euro, în alte ţări europene, alocaţia de stat pentru copii se plăteşte cu sume de până la 300 de euro.
Alocaţia europeană se acordă şi diferenţiat
Dacă minorul este în grija unui părinte care lucrează la un angajator român, iar celălalt părinte munceşte în alt stat, ţara noastră va plăti alocaţia de 150 de lei, iar statul în care munceşte celălalt părinte va plăti diferenţa până la suma prevăzută ca alocaţie în acel stat. În cazul în care copilul este în străinătate, împreună cu părintele care munceşte legal acolo, România nu va mai plăti alocaţia pentru copil, decât în cazul, foarte puţin probabil, în care este mai mare decât a celuilalt stat. Suma ce o va plăti statul român va fi diferenţa dintre ceea ce acordă România şi cuantumul prestaţiilor acordate de celălalt stat. Regulamentul european mai prevede şi situaţia în care ambii părinţi lucrează în state diferite ale UE, iar domiciliul sau reşedinţa copilului este în România, acesta fiind, de exemplu, în îngrijirea bunicilor. În acest caz, prestaţiile familiale vor fi acordate de statul care are cel mai mare cuantum. Celălalt stat va rambursa primului stat jumătate din cuantumul plătit de primul stat, dar nu mai mult decât suma prevăzută de legislaţia naţională. Dacă România acordă prestaţii familiale, pe baza reşedinţei copilului, mai mari decât cele prevăzute de statele de angajare ale părinţilor, va plăti diferenţa până la nivelul prestaţiilor prevăzute în România. Totuşi, alocaţia de stat pentru copil acordată de România este printre cele mai mici din UE.
Unde se depune formularul european
Pentru obţinerea acestor alocaţii ”majorate”, solicitanţii trebuie să se adreseze instituţiei competente cu plata prestaţiilor familiale din România, în cazul sălăjenilor – AJPIS Sălaj, şi din statul în care lucrătorul migrant îşi desfăşoară activitatea. Astfel, sălăjenii aflaţi în unul dintre statele membre UE pot solicita, pentru copiii lor, alocaţia de stat din ţara unde muncesc, dacă îndeplinesc una din următoarele condiţii: să fie salariaţi cu contract de muncă sau să desfăşoare activităţi independente; să fie în şomaj ca urmare a unei activităţi salariale sau independente desfăşurate într-una din ţările UE; să fie titulari de pensie şi să aibă copii în întreţinere. Prestaţiile familiale acordate pe teritoriul UE în baza prevederilor regulamentelor europene şi a legislaţiei române în vigoare sunt nu doar alocaţia de stat pentru copii, ci şi indemnizaţia pentru creşterea copilului, sau, după caz, stimulentul lunar, indemnizaţiile lunare pentru creşterea copilului cu handicap. Toate acestea se acordă în baza Regulamentului Consiliului nr. 1408/71 referitor la aplicarea regimurilor de securitate socială salariaţilor, lucrătorilor independenţi şi membrilor familiilor acestora care se deplasează în interiorul Comunităţii. Românii beneficiază de acest drept începând cu 1 ianuarie 2007 şi este aplicabil pe tot teritoriul UE, dar şi în Norvegia, Liechtenstein, Islanda şi Elveţia.
Ce alocaţii se plătesc în UE
În timp ce alocaţia de stat pentru copiii români este de 150 de lei, aproximativ 32 de euro, în ţările din vestul Europei alocaţiile sociale depăşesc de cele mai multe ori 100 de euro, recordul deţinându-l Luxemburgul, cu peste 800 de euro pentru cel de-al treilea copil născut, conform ultimelor actualizări ale site-ului Comisiei Europene cu privire la cuantumul alocaţiilor de stat în ţările UE. Belgia stabileşte cuantumul alocaţiei în funcţie de numărul copiilor dintr-o familie, pentru un copil acordându-se 83 euro, iar pentru trei sau mai mulţi copii, 230 euro. În Danemarca contează vârsta copilului. Mai exact, părintele primeşte 184 de euro până la împlinirea vârstei de 2 ani a copilului, ulterior 115 euro pentru copiii între 7 şi 17 ani. În Spania, valoarea alocaţiei este de 41 de euro pentru copiii sub 3 ani şi 24 de euro pentru cei între 4 şi 18 ani. Franţa plăteşte o alocaţie de 124 de euro pentru un copil şi ajunge până la 441 de euro pentru patru copii. În Irlanda, alocaţia este de 166 de euro pentru un copil, în Italia se calculează în funcţie de veniturile familiei, pornind de la 120 euro pentru copil, în Olanda este între 65 şi 93 de euro, în funcţie de vârsta copilului, în Suedia se acordă alocaţie 98 euro, iar în Marea Britanie, 101 euro.
