Clauză de confidenţialitate adresată unui salariat conferă angajatorului un mijloc de protecţie împotriva riscului divulgării de către respectivul salariat a secretelor comerciale ale angajatorului (ex. clienţi, liste de preţuri, know-how), secrete de care salariatul a putut lua cunoştinţă pe parcursul derulării contractului sau de muncă. Încălcarea obligaţiei de confidenţialitate de către salariat da angajatorului dreptul de a recurge la mijloacele legale pentru repararea prejudiciului pe care l-a suferit şi pentru tragerea la răspundere a salariatului vinovat.
Consecinţele încălcării clauzei de confidenţialitate de către salariat pot fi de natură patrimonială, disciplinară sau chiar penală.
Răspundere patrimonială pentru încălcarea confidenţialităţii
Atunci când salariatul care şi-a asumat clauză de confidenţialitate o încalcă, angajatorul îl poate trage la răspundere pentru prejudiciul produs pretinzându-i să plătească despăgubiri (daune-interese) corespunzătoare prejudiciului cauzat.
Evaluarea mărimii prejudiciului cauzat de încălcarea obligaţiei de confidenţialitate şi deci, a valorii despăgubirilor datorate că urmare a încălcării clauzei de confidenţialitate se poate face în trei moduri:
(a) pe cale amiabilă (prin acordul părţilor), în baza unei note de constatare şi evaluare a prejudiciului, emisă de angajator după producerea prejudiciului (în limita maximă a 5 salarii minime brute pe economie);
(b) pe cale judiciară, adică de către instanţa de judecată, în funcţie de dovezile aduse de angajatorul prejudiciat sau
(c) pe cale convenţională, adică tot prin acordul părţilor (însă dat anticipat), atunci când, în afară de agrearea clauzei de confidenţialitate, părţile au stabilit şi o clauză penală prin care au evaluat anticipat prejudiciul.
Pentru mai multe detalii despre clauză penală, citiţi:
„Noul Cod Civil: Protejarea creditorilor în contracte prin clauză penală” şi „Când, cum şi cât de mult poate judecătorul să intervină într-o clauză penală” atenţie De ştiut: Există şi autori care susţin că nu este posibilă stabilirea unei clauze penale între angajator şi salariat. Totuşi, aceste susţineri nu au nicio baza legală întrucât nu există nicio restricţie legală în această privinţa; prin urmare, stabilirea unei clauze penale în cadrul relaţiilor de muncă ar trebui să fie considerată admisibilă.
Răspundere disciplinară pentru încălcarea confidenţialităţii
Încălcarea obligaţiei de confidenţialitate de către salariat poate atrage răspunderea disciplinară a acestuia dacă o astfel de încălcare este catalogată că şi abatere disciplinară în contractul de muncă al salariatului sau în regulamentul intern al angajatorului. Salariatul vinovat de încălcarea clauzei de confidenţialitate poate fi sancţionat de angajator prin aplicarea unei sancţiuni disciplinare uşoare (spre ex., avertisment), dar şi prin sancţiuni severe (spre ex., concediere), în funcţie de propriile criterii şi standarde ale angajatorului, dar şi de alte elemente şi împrejurări concrete ale situaţiei. atentieAtentie: Răspunderea disciplinară pentru încălcarea clauzei de confidenţialitate poate interveni, în mod evident, numai atunci când încălcarea clauzei se face pe parcursul derulării raportului de muncă.
Răspundere penală pentru încălcarea confidenţialităţii
În anumite situaţii particulare, încălcarea clauzei de confidenţialitate poate atrage şi răspunderea penală. Un exemplu în acest sens poate fi încălcarea unei clauze specifice de confidenţialitate de către un salariat care lucrează în domeniul bancar; în acest domeniu, obligaţia de confidenţialitate este prevăzută, în primul rând, de lege (aşa-zisă „poliţie bancară”), însă pentru salariaţi, poate fi concretizată şi într-o clauză de confidenţialitate în contractul de muncă; încălcarea acestei obligaţii poate atrage răspunderea penală a salariatului vinovat, în anumite condiţii prevăzute de lege.
Cabinet de avocat Coltuc
www.coltuc.ro
av. COLTUC MARIUS
(P)
