A crescut salariul minim brut pe ţară. Angajații se bucură, angajatorii nu

Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată s-a majorat, de la 1 octombrie, la 3.300 lei lunar, ceea ce reprezintă o creştere cu 10% faţă de nivelul de 3.000 de lei cât era anterior. De această majorare salarială vor beneficia 1.867.588 de salariaţi. În Hotărârea aprobată de Guvern, în data de 28 septembrie, și publicată recent în Monitorul Oficial, se precizează că „începând cu data de 1 octombrie 2023, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată (…) se stabileşte în bani, fără a include indemnizaţii, sporuri şi alte adaosuri, la suma de 3.300 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 165,333 ore pe lună, reprezentând 19,960 lei/oră„.

Este important de precizat că angajații care activează în agricultură, construcții şi industria alimentară nu vor beneficia de această majorare a veniturilor. În timp ce unii angajați se bucură că vor primi mai mulți bani, mediul privat se revoltă. Pe lângă faptul că această majorare trebuie să fie implementată într-un timp atât de scurt, costurile angajatorilor sunt de fapt mult mai mari, și nu ne referim aici doar la procedura de actualizare a contractelor pentru angajaţii remuneraţi cu salariul minim. Presiunea pentru angajatori este mult mai mare. Angajații care beneficiau până acum de suma de 3300 lei brut, cu siguranță vor cerere și ei o majorare cu 10% a salariului, în condițiile în care nu vor accepta pur și simplu o egalizare a veniturilor. În acest caz, pentru a nu-i pierde pe acești angajați nemulțumiți, mulți angajatori vor accepta resemnați această condiție, iar cei care vor refuza își vor căuta alți angajați. Astfel, ca să se poată descurca, firmele vor majora costul produselor și serviciilor, iar cei care nu vor putea ține piept concurenței vor pune resemnați lacătul pe ușă. Cu privire la impactul produs de acestă decizie de majorare salarială, Alexandru Tamba – dr. în economie ne-a precizat că „în condițiile în care agenții economici nu vor putea absorbi această creștere a salariilor din resurse proprii, ei pot alege să crească costul produselor și serviciilor din portofoliu. Rămâne de văzut câte firme vor mai rezista pe piața sălăjeană. Guvernanții nu cred că și-au pus problema din această perspectivă, ei cred că mediul privat nu va fi direct afectat. Cu toate acestea, vedeți că și salariile bugetarilor cresc automat. Așadar, dacă multe firme vor dispărea și dacă se vor da și mai mulți bani pentru bugetari, ce se câștigă de fapt la bugetul de stat?”

Banii primiți în plus acum la salariu se vor pierde, exact așa cum au venit, înghițiți de inflație și de scumpirile care vor urma pe bandă rulantă. Efectul din economia românească: panică, stres, agitație, nervi, zero predictibilitate din cauza lipsei de transparenţă cu care au fost tratate măsurile fiscale și cam atât. Cât despre bugetul fiscal actual, acesta va rămâne în continuare prins în corzile unor decizii guvernamentale luate pe genunchi, fără niciun studiu de fezabilitate și fără vreo urmă de interes pentru a înțelege haosul creat de ceea ce decid și semnează din mers cei care ne conduc. Ei vor să ne conducă undeva, însă se vede de la o poștă că nu ne îndreptăm, din păcate, într-o direcție bună. Până când?