Promovarea excesivă a suplimentelor, a vitaminelor şi mineralelor de sinteză (chimice) ne induce tot mai mult falsa impresie că aceste suplimente ne prelungesc viaţa, ne fac mai viguroşi şi mai sănătoşi, ori ne feresc de boli grave. Oare este așa? Cele mai multe dintre ele reprezintă, în zilele noastre, un motor uriaş care aduce prosperitate şi umflă conturile producătorilor şi distribuitorilor, lăsându-i pe clienţi – sute de milioane la ora actuală – cu impresia că o pastilă produce un miracol. De la vârful unghiei şi până la capătul firului de păr, oamenii, tineri şi vârstnici, îşi pun nădejdea de multe ori în aceste suplimente obţinute pe cale chimică, în detrimentul vitaminelor, mineralelor şi oligoelementelor naturale existente în alimente precum carne, legume, fructe ori plantele care şi-au dovedit, în mii de ani, puterea şi eficienţa – însă nici măcar acestea nu pot fi luate la întâmplare. Sigur, un ceai de tei sau de coada calului nu ne poate face rău, din contra, însă chiar și suplimentele fito-terapeutice ne pot face, luate haotic, mai mult rău decât bine.
Printre temele care frământă consumatorii contemporani, tineri și vârstnici deopotrivă, în mare măsură și pentru care se cheltuie sume enorme, în pofida crizei economice și a reducerii standardului individual de viață, se numără aşadar vestitele suplimente alimentare. Nu există familie care să nu aibă cel puțin o persoană interesată de această problemă, care, la un moment dat, să şi achiziţioneze, de multe ori în cantităţi uriaşe, aceste produse. Ce şi, mai ales, cât ştim despre aceste produse? Cât sunt de eficiente aceste suplimente, cât sunt sunt de „sincere”, cât înseamnă beneficiu şi cât reprezintă risc de îmbolnăvire, prin substanţele care vin la pachet cu vitaminele ori mineralele obţinute, oricum, pe cale chimică? Suplimentele alimentare se regăsesc în emisiunile TV și radio, în presa scrisă, în discuțiile mai serioase ori mai frivole, în comentariile celor ce lucrează împreună, în schimbul de informații ale celor ce se cunosc de multă vreme ori care abia s-au cunoscut. Un lucru este cert: medicii ne recomandă cu fermitate să nu luăm aceste vitamine din farmacii din proprie inițiativă, crezând că astfel ne punem imunitatea la punct sau bolile ne vor ocoli. Dacă multe dintre vitaminele realizate pe cale chimică, așa cum sunt aproape toate cele vândute în farmacii, nu au absolut niciun efect benefic, lucru dovedit recent de mai multe studii aprofundate, o parte dintre ele, luate ăn excess au car epot interacționa cu alte medicamente pe care le luăm, ne pot face chiar rău.
De ce alegem o vitamină de sinteză în detrimentul uneia din alimente?
Pentru că este mai comod, mai facil, mai la modă. Ne gândim de multe ori că betacarotenul din pilulă este mai bun şi mai concentrat decât cel din morcov, ori vitamina A la sticluţă are mai multă putere decât cea din gălbenuşul de ou. Considerăm că o pilulă albă, pe care scrie Calciu, este mai eficientă decât calciul din lapte și brânza de vaci. Câți dintre noi alegem să consumăm un singur fruct de Kiwi pe zi, care conține nu mai puțin de 1 gram (1000 de miligrame, o cantitate uriașă!) de vitamina C cu bioflavonoide? Câți dintre noi știm că o vitamina C căreia îi lipsesc bioflavonoidele, compuși regăsiți doar în fructe și legume, nu are niciun efect pentru organism? De ce preferăm pasitilele acelea efervescente, pline de coloranți, care costă atât de mult și în care vitamina C trecută pe cutie este de fapt o vitamina C sintetică – acidul ascorbic – pe care așa cum îl luăm, îl și scoatem afară după câteva ore. Oamenii sănătoşi, care nu ar avea motive să devină fanii modei suplimentelor alimentare sunt bombardați cu mesaje promoționale și ingenioase, mesaje subliminale care îndeamnă la folosirea minunilor capabile să rezolve orice: greutatea ideală, potențialul biologic, rezistența fizică, îmbunătățirea memoriei, tenul proaspăt, părul mătăsos etc. Îngrijorător este faptul că toate aceste acţiuni concertate, de la producţie, marketing şi până la desfacere, se dovedesc a fi de un succes răsunător.
Asociația Pro Consumatori (APC) a achiziționat pentru un studiu, 12 tipuri de suplimente alimentare în vederea realizării unui studiu privind compoziția acestora. Au fost analizate următoarele suplimente alimentare: Anticârcel (6 aditivi), S-Line Sistem 40+ (4 aditivi de tip E), Forte Crom 200 micrograme (5 aditivi), MemoPlus (9 aditivi), Aspazia 40+ (10 aditivi), Calcidin (5 aditivi), Fortifikat (6 aditivi), Sanohepatic (5 aditivi), Apuretin (4 aditivi), Supradyn (10 aditivi), Urinal Hot Drink (4 aditivi) şi Imunotus 8+(4 aditivi). Acestora li se adaugă coloranţii şi excipienţii ce intră în compoziţia produselor. E-urile conţinute de aceste suplimente nutritive pot provoca greaţă, vomă, crampe abdominale şi musculare, reacţii alergice, amorţirea extremităţilor, oboseală, ritm cardiac anormal, crize, ameţeală, respiraţie greoaie sau pot conduce către afecţiuni grave, ireversibile, precum cele neoplazice, cum este, spre exemplu, cazul dioxidului de titan. Cercetările făcute în ultimii ani de oamenii de ştiinţă au scos la iveală faptul că, pe lângă ineficienţa aproape totală a acestor suplimente, consumul lor în cantităţi ce depăşesc doza recomandată pot cauza probleme grave de sănătate. Folosirea suplimentelor alimentare poate reprezenta, spun specialiştii, o măsură de „avarie“ și în niciun caz un substitut pentru o dietă alimentară suficientă și variată. Cum orice supliment alimentar este de presupus că are anumite efecte asupra consumatorului, este firesc să fie urmărite și cunoscute aceste efecte, îndeosebi efectele adverse, nedorite; de aici enunțarea unui principiu care se impune respectat: dacă suntem în situația să folosim un supliment alimentar, să folosim unul care are mai multe beneficii decât efecte adverse, iar efectele adverse să fie acceptabile și nu critice.
Tinerii iau cu asalt piaţa proteinelor sub formă de pudră şi a vitaminelor la bidon
Sunt multe discuții referitoare la ce este și ce nu este un supliment alimentar, discuții care au generat opinii preluate în documente oficiale: aceste opinii sunt diferite de la o țară la alta. În privința funcțiilor esențiale ale suplimentelor, se disting două categorii mari: suplimente de bază (gainere, proteine, aminoacizi, BCAA, glutamină, creatină, arginină, oxid nitric, pre-antrenament, anduranță, refacere) și suplimente extra (stimulatoare hormonale, afrodisiace, vitamine și minerale, batoane proteice, energizante, slăbire și ardere a grăsimilor, sănătate, articulații și ligamente).Nu puțină importanță prezintă prețurile suplimentelor alimentare. Analizând o listă de câteva zeci de produse, remarcăm o variație largă a prețurilor/porție, așa cum informează corect o parte dintre ofertanți: cele mai mici prețuri (0,29-0,55 lei) le prezintă vitaminele și mineralele; cele mai ridicate prețuri (3,60-7,80 lei) sunt ale proteinelor, îndeosebi cele din carne; când produsul este un Optimum Nutrition prețul ajunge la 15 lei. Este evident și caracterul cosmpolit al acestui domeniu (deopotrivă produse și utilizatori): 2,27 kg proteine din zer (tot Optimum Nutrition) se vând la prețul de 616 lei), pe când un kilogram de urdă proaspătă (ce conţine o cantitate mare de proteină din zer), nu trece de 25 lei. Trebuie observat că această piață vie este întreținută cu acțiuni promoționale specifice, foarte costisitoare, dar și aducătoare de avantaje.
Un marketing adecvat cuprinzând competiții de bodybuilding și publicații (Oxygen, Pro Muscle ș.a.) susțin interesul larg pentru aceste preocupări. Costel Stanciu, preşedinte APC îndeamnă la atenţie şi precauţie în privinţa utilizării acestor produse: „Asistăm în ultima perioadă de timp la o campanie agresivă, fără precedent, din partea unor producători de suplimente alimentare, dusă cu scopul de a crește numărul celor care consumă astfel de produse. Pentru orice formă de disconfort temporar creată de către unii consumatori prin modificări aduse stilului de viață, care se regăsesc, de exemplu, în anumite greșeli făcute în alimentația de zi cu zi, care pot să însemne o asociere greșită a alimentelor sau alimente încărcate cu carbohidrați/grăsimi/sare, unii producători de suplimente alimentare ne oferă soluția lor la necazul nostru și anume, pastila minune care îți ia durerea cu mâna, care te face mai optimist, mai productiv, îți aduce numai beneficii și asta la un cost „modic”. Iar acei consumatori, în loc să identifice cauzele care au dus la apariția acelei probleme sau să se adreseze unui specialist și să acționeze asupra lor pentru a înlătura efectul acestora, aleargă repede la farmacie pentru a cumpăra acel produs minune despre care au auzit la radio sau la televizor că este un adevarat panaceu pentru problemele lor.
Cea mai bună alegere, dincolo de orice imagine ori reclamă care ne îndeamnă să cumpărăm produse pe care nu le cunoaștem și despre efectele cărora nu putem să ne pronunțăm, rămân fructele și legumele, alimentele, carnea, brânza și lactatele, ceaiurile din plante consumate cu moderație, alimente care, consumate cu regularitate, ne pot aduce un aport suficient de minerale și vitamine nemaifiind nevoie să recurgem la cele de sinteză din farmacii pentru care plătim sume uriașe, atrași de ambalaje colorate și îndemnul reclame, dar și al farmaciilor.
