Trei din cele cinci spaţii ale Serviciului de Ambulanţă Judeţean Sălaj sunt improprii

Reporter: Aţi fost numit manager la Serviciul de Ambulanţă Judeţean Sălaj, după o perioadă în care instituţia s-a confruntat cu o serie de probleme. În ce situaţie se afla SAJ la momentul în care aţi devenit director?
Radu Coste: Problemele cu care s-a confruntat SAJ Sălaj în ultimii ani nu au constituit pentru mine o prioritate la preluarea acestei funcţii, decât în măsura în care am dorit să învăţăm din greşelile altora, dar mai ales pentru a nu le repeta. În mod cert, problemele la care vă referiţi, împreună cu o lungă perioadă de interimat, au influenţat, într-o oarecare măsură, instituţia, dar mai ales modul în care ea a fost şi este percepută atât la nivelul opiniei publice, cât şi la nivelul instituţiilor locale şi centrale, cu care avem relaţii de colaborare. Acele neajunsuri au afectat negativ activitatea de asistenţă medicală de urgenţă a populaţiei judeţului Sălaj, transportul în cel mai scurt timp al bolnavilor şi predarea lor la unităţile spitaliceşti în cele mai sigure condiţii. Ba mai mult, prin calităţile profesionale şi umane, colegii mei au suplinit de multe ori lipsurile materiale generate pe de o parte de constrângeri bugetare, pe de alta, de lacunele manageriale.
Când am preluat şefia SAJ Sălaj, instituţia se afla într-o stare de aşteptare. Colegii de aici şi autorităţile locale aşteptau să înceapă o reaşezare a activităţii de la ambulanţă.

Rep.: Care sunt primele măsuri pe care le-aţi luat pentru a îmbunătăţi activitatea instituţiei şi pentru ca neregulile anterioare să nu se repete?
R.C.: Mai întâi am analizat, renegociat sau reziliat, după caz, contractele economice cu partenerii noştri. Apoi am întocmit un program de măsuri imediate. Am făcut o evaluare a spaţiilor din Zalău, Jibou, Şimleu Silvaniei, Cehu Silvaniei şi Crasna, în care ne desfăşurăm activitatea, evaluare pe care am prezentat-o preşedintelui Consiliului Judeţean Sălaj, Tiberiu Marc, care ne-a asigurat de tot sprijinul său. A fost aici, la noi, am discutat şi urmează să mergem împreună la Jibou, unde funcţionăm în nişte condiţii improprii. Există un proiect mai vechi, nu foarte scump, penru a se amenaja spaţiul de acolo, pentru ca să ne putem desfăşura activitatea în condiţii normale.

Rep.: Că tot aţi menţionat de spaţiile în care funcţionează Serviciul de Ambulanţă, spuneţi-ne ce stare se prezintă ele.
R.C.: Dacă în Zalău şi Şimleu condiţiile sunt bune, necesitând doar mici intervenţii, situaţia celorlalte spaţii este alarmantă. La Jibou, aşa cum spuneam, funcţionăm în două încăperi din incinta Spitalului, absolut improprii, unde nu sunt îndeplinite condiţiile legale de desfăşurare a activităţii. Sperăm în sprijinul preşedintelui CJ Sălaj, care a înţeles durerea noastră şi doreşte să creăm condiţii normale pentru cei care lucrează la acolo şi care deservesc peste 50.000 de cetăţeni.
La Substaţia Cehu Silvaniei, spaţiul în care lucrăm are izolaţia de la acoperiş deteriorate, sunt infiltrări de apă în interior, pereţi mucegăiţi, baie improprie. Practic e un loc total necorespunzător pentru activitatea noastră. La Substaţia Crasna funcţionăm în clădirea spitalului, dar acea latură de clădire intră într-un proces de modernizare, iar o clădire cu garaje, în aceeaşi incintă, aparţinătoare CJ Sălaj are acoperişul spart, îi lipsesc racordările la apă, canalizare etc.
Am încercat o rezolvare, chiar şi temporară, a situaţiilor de la Cehu Silvaniei şi Crasna. Am obţinut acordul managerului Spitalului Judeţean Zalău, să folosim materialul lemnos şi ţigla ce rezultă din reabilitarea unităţii medicale.

Rep.: Care este structura SAJ Sălaj şi câte persoane aveţi în subordine?
R.C.: La ora actuală avem 163 de salariaţi, din care cinci medici, 67 de asistenţi medicali, 64 de ambulanţieri, patru registrori medicali, şase mecanici, trei lucrători la spălătorie şi curăţenie şi 14 personal TESA.

Rep.: Este lipsa de personal o problemă?
R.C.: Da, şi este o problemă mare, care ne determină să plătim ore suplimentare ori să acordăm zile libere. De la nivel central ni s-a promis o normare a personalului şi a dotărilor, în funcţie de numărul persoanelor cărora trebuie să le acordăm asistenţă medicală de urgenţă, arealul în care ne desfăşurăm activitatea, relief şi alte criterii. O mare şi grea problemă este lipsa unei persoane care să se ocupe de achiziţiile publice; şi la auditul intern ar fi necesar un lucrător. Vom vedea cum evoluează lucrurile cu achiziţiile centralizate la nivel de Ministerul Sănătăţii, cu problema regionalizării, cu posibilităţile de angajare sau de externalizare a unor activităţi, dar numai în limitele legale.

Rep.: Cum se prezintă parcul auto al SAJ? Câte ambulanţe au durata de viaţă depăşită şi în care substaţii ar fi nevoie de maşini noi?
R.C. :Lucrăm cu 21 de autoambulanţe, cu dotări diferite, dar din cauza regimului de exploatare în forţă, a reparaţiilor de slabă calitate, a drumurilor din judeţ, cheltuielile cu menţinerea loc în stare de funcţionare sunt mari. Am schimbat atelierele în care le reparăm, folosim piese originale, schimbăm uleiurile la timp, urmărim ca defecţiunile ce apar în perioada de garanţie să fie făcute fără plată. Noi nu ne putem permite să dăm explicaţii unei familii care a sunat la 112 că are o problemă. Că e noapte sau zi, că plouă ori ninge, în cel mai scurt timp trebuie să intervenim, iar cea mai lungă distabţă între un obiectiv al nostru şi cel mai îndepărtat sat este de 75 de kilometri.
Revenind la parcul auto al SAJ Sălaj, mai avem 24 de autoambulanţe propuse pentru casare. Din anul 2007 nu a mai fost casat nimic. Aşteptăm un aviz de la Direcţia de Sănătate Publică Sălaj, după care vom elibera spaţiile pe care respectivele maşini le ocupă. Avem încă opt autoambulanţe retrase din circulaţie din cauza numprului de kilometri parcurşi, a vârstei şi a stării tehnice. Va trebui să găsim o formă legală, o aprobare de la Ministerul Sănătăţii pentru redistribuirea, relocarea sau casarea lor.

Rep.: La câte solicitări au răspuns echipajele SAJ Sălaj în cursul anului trecut?
R.C.: În 2012, colegii mei au răspuns unui număr de 19.268 de solicitări, iar în primul semestru al anului în curs, la 6.314 solicitări. Urmăresc zilnic acest element şi pot spune că numărul mediu de solicitări şi pot spune că numărul mediu de solicitări, pe 24 de ore, pe întregul judeţ, este de circa 70-75.

Rep.: Care sunt cele mai frecvente probleme pentru care este solicitată intervenţia ambulanţei?
R.C.: Solicitările diferă de la un anotimp la altul şi sunt influenţate de foarte mulţi factori, cum ar fi sărbătorile, zilele lucrătoare etc. De exemplu, acum au început intoxicaţiile cu ciuperci, dar dacă aş face un clasament, cred că accidentele rutiere ar fi pe primul loc.

Rep.: În ce zone ale judeţului se înregistrează cele mai multe solicitari?
R.C.: La Staţia Zalău, căreia îi sunt arondaţi circa 96.000 de locuitori, adică aproape jumătate din totalul populaţiei şi la Substaţia Jibou, cu 50.000 de locuitori arondaţi şi un areal mare de acoperit.

Rep.: Ce procent din totalul deplasărilor se dovedesc a fi nejustificate?
R.C.: Astfel de situaţii sunt tot mai rare. Reglementările în domeniu, colaborarea directă cu unităţile sanitare, cu medicii de familie sunt foarte clare şi strict respectate. Cred că oamenii încep să înţeleagă importanţa activităţii noastre, lucru reliefat şi de numărul în scădere al apelurilor false la numărul unic de urgenţă 112.

Rep.: Cum se descurca instituţia pe care o conduceţi din punct de vedere al finanţării?
R.C.: Din cauza constrângerilor bugetare, pe de o parte, şi a regimului juridic al clădirilor, pe de alta, nu putem face nicio reparaţie, nicio renovare a clădirilor, nicio dotare. Pentru că nu puteam sta cu mâinile în sân, am apelat la prieteni, la sponsori. Deşi situaţia economică a firmelor este precară, am găsit înţelegere la câteva şi, cu sprijinul lor, am reuşit să îmbunătăţim situaţia de la SAJ Sălaj.