Concediul medical va fi acordat, începând din 1 august, în cel puţin două etape, împreună cu un plan de recuperare. Potrivit unui proiect legislativ, medicii vor acorda pacienţilor concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă în două etape. În prima etapă, concediul poate dura cel mult trei zile. Dacă după aceste trei zile, medicul decide dacă va elibera certificatul de concediu medical în continuare, în funcţie de răspunsul pacientului la tratamentul prescris şi de rezultatele analizelor pe care i le-a recomandat, reiese din proiectul normelor de aplicare a OUG 158/2005, cu modificările şi completările ulterioare, obţinut şi analizat de portalul Economica.net. Din aceeaşi dată intră în vigoare obligaţia medicilor de a întocmi planuri de recuperare pentru majoritatea pacienţilor cărora le eliberează concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă. Aceştia vor întocmi planuri de urmărire a evoluţiei bolii pacienţilor cărora le acordă concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă. Planul de urmărire a evoluției bolii va cuprinde cel puțin indicațiile terapeutice și igieno-dietetice, pe care pacientul care a primit concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă are obligația să le respecte. Medicul de familie şi medicii din ambulatoriu nu vor avea obligația întocmirii planului de urmărire a evoluției bolii pentru certificatele de concediu medical care se eliberează pentru urgențele medico-chirurgicale, pentru bolile infectocontagioase din grupa A, pentru bolile infectocontagioase cu agent înalt patogen, pentru care se impune măsura izolării, precum Sars-CoV-2. De asemenea, medicii sunt scutiţi de obligaţia de a întocmi planuri de recuperare pentru pacienţii diagnosticaţi cu unele boli speciale, prevăzute de lege. Dintre acestea sunt amintite SIDA, neoplaziile, tuberculoza, după cum se arată în proiectul normelor de aplicare a legii menționate. În prima etapă, durata concediului medical poate fi de cel mult trei zile calendaristice, se arată în prociect. În cazul menţinerii incapacităţii temporare de muncă, constatate pe baza evaluării răspunsului la tratamentul iniţial şi/sau a rezultatului analizelor de laborator, investigaţiilor funcţionale şi/sau imagistice recomandate, medicul de familie sau, după caz, medicul de specialitate din ambulatoriu, care monitorizează afecţiunea, va putea elibera certificatul de concediu medical în continuare.
Concediul de carantină se reduce de la 14 la 5 zile
Pe durata cuprinsă în certificatele de concediu medical, medicul de familie sau, după caz, medicul de specialitate din ambulatoriu, în funcţie de evoluţia bolii, va putea modifica planul de recuperare stabilit iniţial, conform proiectului normelor de aplicare a OUG 158/2005 cu modificările şi completările ulterioare, analizat de Economica.net. Medicii de familie vor avea dreptul de a elibera certificate de concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă pentru un episod de boală, în cel puţin două etape, din care prima etapă este de cel mult trei zile calendaristice, cu excepţia incapacităţii temporare de muncă a persoanelor asigurate pentru care a fost instituită măsura izolării, potrivit Legii nr. 136/2020, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, reiese din proiectul normelor de aplicare a OUG 158/2005, cu modificările şi completările ulterioare, studiat de Economica.net. Ca să se asigure că planul de urmărire a evoluţiei bolii va fi respectat de pacient, medicul care eliberează concediul medical îi va acorda consultații la cabinet şi nu la domiciliu, se precizează explicit în proiectul de norme. Excepţii: situaţiile în care medicii de familie sau, după caz, medicii de specialitate din ambulatoriu pot acorda consultaţii ori la domiciliul beneficiarului de concediu medical, ori la distanţă, ca să se asigure că pacientul respectă planul de recuperare, sunt: dacă pacientul se află în stare de invaliditate permanentă sau invaliditate temporară; dacă pacientul care are boli cronice sau un episod acut de boală se află în imposibilitatea de a se prezenta la cabinet din motive medicale. Cei care pleacă, în interes personal, în zone în care există epidemie, risc epidemiologic sau biologic cu un agent înalt patogen, precum Sars-CoV-2, deși cunosc aceste condiții la momentul deplasării și care, la întoarcerea pe teritoriul României, intră în concediu de carantină, vor beneficia de indemnizație suportată din FNUASS doar pentru primele cinci zile de carantină, față de 14 zile, cum a fost prevăzut până acum în lege. Această regulă se va aplica şi angajaţilor instituțiilor și autorităților publice, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice. Şi mai explicit, dacă personalul instituţiilor şi autorităţilor publice antemenţionate merg, în interes personal, în zone în care există epidemie, risc epidemiologic sau biologic cu un agent înalt patogen, precum Sars-CoV-2, deși cunosc aceste condiții la momentul deplasării și care, la întoarcerea pe teritoriul României, intră în concediu de carantină, vor beneficia de indemnizație suportată din FNUASS doar pentru primele cinci zile de carantină. Reamintim faptul că aceste măsuri fac parte dintr-un proiect de act normativ, nefiind în vigoare în prezent.
