Sălăjenii iau medicamente cu pumnul, dar fără reţetă

Dacă în ultimii 70 de ani, medicina a fost revoluţionată prin găsirea unor tratamente de succes pentru foarte multe boli, dar şi prin apariţia antibioticelor, acum specialiştii susţin că utilizarea excesivă a prescripţiilor medicale contribuie la scăderea imunităţii organismului uman. În Sălaj, consumul mare de medicamente este o problemă semnalată de autorităţile din domeniu. În plus, informaţiile medicale care abundă pe internet, dar şi cele care sunt obţinute „prin târg” nu fac altceva decât să-i ţină pe mulţi departe de doctori, punându-i în acelaşi timp în pericol.

Consumul excesiv de medicamente pune organismul uman în pericol, acesta ajungând să nu mai reacţioneze la substanţele care, de fapt, ar trebui să îl pună pe picioare. În multe ţări europene, această situaţie a apărut încă de acum trei decenii şi, între timp, a fost combătută, în vreme ce în România această problemă a început să ia proporţii de neînchipuit în ultima decadă.
La fel ca în alte judeţe, şi în Sălaj populaţia s-a obişnuit să consume medicamente în cantităţi foarte mari. Statisticile din ce în ce mai sumbre referitoare la starea de sănătate a sălăjenilor sunt, însă, completate și de raportările Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Sălaj, care relevă că populaţia consumă anual medicamente şi servicii medicale de zeci de milioane de lei.
Astfel, doar în perioada ianuarie – iulie a anului în curs, la capitolul medicamente compensate şi gratuite, s-a înregistrat un consum de 34 de milioane de lei, ne-a declarat preşedintele CJAS Sălaj, Marius Tăutu. Luna cu cel mai mare consum a fost februarie, când sălăjenii au consumat medicamente de 6,7 milioane de lei, în soldul CJAS Sălaj rămând la vremea respectivă 17,4 milioane de lei. Altă lună cu consum crescut de medicamente a fost mai, când suma cheltuită în acest sens a depăşit 5 milioane de lei. În iunie, pe când fondurile CJAS Sălaj erau aproape epuizate, s-a efectuat o rectificare bugetară la nivel naţional, astfel că bugetul alocat medicamentelor compensate şi gratuite a fost de 14,9 milioane de lei, din care sălăjenii au consumat produse de 4,5 milioane de lei. Pentru luna următoare, respectiv iulie, suma care a rămas la capitolul sus amintit a fost de 10,3 milioane de lei, consumul de medicamente înregistrat la nivel de judeţ fiind de 4,3 milioane de lei. Datele prezente ale CJAS Sălaj arată că până la finele anului au mai rămas în buget peste 6 milioane de lei, sumă care va fi insuficientă, însă, la ritmul crescut în care sălăjenii cer în farmacii medicamente compensate şi gratuite.
Tratamente „după ureche”
Toate aceste date statistice scot în evidenţă o problemă majoră: starea de sănătate a sălăjenilor este puternic deteriorată, lucru agravat de faptul că, pe lângă reţetele prescrise de medici, mulţi sălăjeni îşi administrează tratamente după ureche, fără să apeleze la doctor. De frica diagnosticului, din comoditate sau pentru că, pur şi simplu, merg pe mâna vecinilor, a rudelor sau a prietenilor, numeroase persoane aleg să îşi cumpere tratamente pentru diferite afecţiuni, în loc să se prezinte la medicul specialist pentru consult, diagnosticare şi reţetă.
Consumul exagerat duce la rezistenţă la medicamente
Şi directorul Direcţiei de Sănătate Publică Sălaj, Ligia Marincaş, a atras atenţia asupra consumului ridicat de medicamente înregistrat în România în ultimii ani. „Un consum exagerat de medicamente, în general cele de ultimă generaţie, în cazul în care acesta nu se recomandă, duce la rezistenţă la antibiotice, lucru care se poate constitui într-o problemă de sănătate publică. Este greu de aproximat consumul de medicamente în Sălaj, întrucât se poate monitoriza doar consumul prescris de medici şi consumul din spital, fără a şti, însă, cât şi ce cumpără populaţia fără reţetă. Automedicaţia nu o puntem monitoriza”, a declarat Ligia Marincaş.
Directorul DSP Sălaj a spus că sunt produse care pot fi achiziţionate atât din farmacii, fără reţetă, cât şi de pe internet sau din alte surse, iar acesta reprezintă un consum despre care nu există o evidenţă. „Sunt antiinflamatoare, antialgice sau medicamente simptomatice (medicamente împotriva durerii, a balonării, a gustului amar etc., n.r.) care sunt cumpărate şi administrate fără recomandarea medicului, deşi automedicaţia ridică riscuri şi poate duce la efecte adverse, mai ales în cazul bolnavilor cronici”, a explicat directorul DSP Sălaj.
Situaţia este la fel de îngrijorătoare şi în alte judeţe, secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii (MS), prof. univ. dr. Adrian Streinu-Cercel arătându-se preocupat de faptul că tot mai mulţi români apelează la automedicaţie. „Din păcate, tot mai mult în ultimii ani oamenii recurg la automedicaţie. Sunt luate antibiotice la recomandarea prietenilor sau a familiei. Administrarea antibioticelor chiar de către medici trebuie făcută cu grijă. Utilizarea frecventă a antibioticelor va crea rezistenţă faţă de respectivele produse”, a mai spus profesorul Streinu-Cercel.
El a precizat că sistemul de boli infecţioase trebuie să fie pregătit să facă faţă problemelor privind rezistenţa la antibiotice, în contextul în care pe piaţă vor fi tot mai puţine medicamente noi, care vor constitui o tentaţie pentru cei obişnuiţi să se trateze „după ureche”.
Copii îndopaţi cu antibiotice
Tot Adrian Streinu-Cecel a declarat că 60 de procente dintre patologiile copilului mic sunt reprezentate de patologia infecţioasă, iar din aceasta, o cotă de 60-70 la sută are etiologie de origine virală, care, spre deosebire de cea bacteriană, nu este sensibilă la antibiotice. Ca urmare, Streinu-Cercel a recomandat părinţilor să administreze copiilor doar medicaţia prescrisă de medic, iar medicamentele care nu au fost consumate să fie aruncate.
Declaraţiile respective trebuie luate în calcul mai ales că, un studiu prezentat de Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) şi Ministerul Sănătăţii (MS), arăta recent că aproximativ 60 la sută dintre părinţi dau medicamente copiilor pentru tuse, febră, nas înfundat, dureri de gât sau de cap fără a merge la un consult medical, riscând astfel agravarea bolii şi intoxicarea celor mici. Aceeaşi cercetare arăta că 35 la sută dintre copii au luat antibiotice fără să fi fost consultaţi de către un medic. Studiul indică şi unele cazuri în care părinţii au administrat copiilor medicamente pe baza informaţiilor de pe internet, de la prieteni sau de la farmacişti. Deşi sunt conştienţi în privinţa riscurilor generale ale automedicaţiei, românii nu au o părere clar conturată când vine vorba despre efecte adverse punctuale, cel mai des menţionat aspect fiind legat de creşterea toxicităţii ficatului.
Faptul că românii aleg după ureche tot felul de tratamente a fost şi concluzia formulată în urma unui studiu realizat recent la nivel european, studiu care a dovedit că aproape 70 la sută dintre români iau antibiotice greşit. Conform documentului, unul din trei români are germeni care nu pot fi combătuţi cu antibiotice. Nu în ultimul rând, studiul arată că românii ocupă şi locul doi la autoadministrarea de antibiotice şi primul când vine vorba de păstrarea rezervelor de medicamente în locuinţe, multe dintre pastile nefiind păstrate în condiţiile care sunt menţionate pe prospect. Faptul că la orice „roşu în gât” sau la orice durere în gât românii aleg, din proprie iniţiativă, un anume antibiotic nu face altceva decât să ducă la o rezistenţă mai mare a infecţiilor la tratament.
Cauzează alte boli
Printre efectele consumului excesiv de antibiotice se numără nu doar scăderea rezistenţei la aceste produse, ci şi faptul că prea multe tratamente pot afecta, spre exemplu, ponderea bacteriilor bune din stomac, tulburând nivelele hormonilor şi inducând corpului o stare falsă de foame. Aşa se ajunge ca oamenii să mănânce mai mult, devenind obezi – obezitatea fiind una din multele boli ale timpului modern, care abia începe să îşi dezvîluie efectele nocive.
Ultimul eurobarometru

Nici ultimul Eurobarometru tematic, realizat în 2010, nu pune România într-o lumină bună, acesta arătând că românii sunt printre europenii cei mai puţin informaţi privind ineficienţa antibioticelor împotriva viruşilor şi obţin cel mai uşor astfel de medicamente fără să treacă pe la medic – factori care generează consum abuziv de antibiotice.
În opinia specialiştilor, principalele cauze pentru creşterea rezistenţei la antibiotice în România sunt prescrierea antibioticelor pentru infecţii fără a practica antibiograma, automedicaţia, dar şi introducerea antibioticelor în hrana animalelor