Făină de grâu și de soia, substanțe chimice, 12 lingurițe de zahăr la o sută grame produs, aditivi, grăsimi hidrogenate – aceasta este pe scurt, compoziția unei tablete de ciocolată din comerț, un produs analizat recent de o echipă de experți de la Asociația Pro Consumatori, cea mai mare asociație din România în domeniul protecției consumatorului. Studiul privind calitatea ciocolatei cu lapte, cu sau fără alte adaosuri, face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Să învățăm să înțelegem eticheta!”.
Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe consumatori să înțeleagă eticheta produselor astfel încât aceștia să facă achiziții în cunoștință de cauză. Totodată, Asociația Pro Consumatori (APC) își dorește să promoveze un stil de viață sănătos și să tragă un semnal de alarmă în privința unor produse cu o încărcătură chimică mare şi care prezintă un risc ridicat asupra sănătății consumatorilor.
Asociația Pro Consumatori (APC) a achiziționat, în prima decadă a lunii septembrie anul curent, 61 de sortimente de ciocolată cu lapte și diferite adaosuri, fabricate/distribuite de către următorii producători: Carrefour, Lidl, Mega Image, Auchan și Kaufland, Rewe România, Kandia Dulce, Heidi, Mondelez România (Milka și mai multe mărci ale brandului), Amaco Dulcey, Hershey Company SUA, Chocotime Grecia, Firenze Com, Duo, De Silva Exclusiv, Armaco Distributions, Sly Nutritia, Gunz, Inter Conecter, Dijec, Chocco Garden, Food Distributione, Loocker, Weinrich, Dolfin, Starbrook, Solent, Nestle, Meybona, The Belgian Chocolate Group. Sunt regăsite în studiu și mărci populare pe piață precum Kinder, Primola, Laura, Schogetten, Ritter, Poiana etc. Studiul a fost realizat de către o echipă de experți ai APC, coordonați de către conf. univ. dr. Costel Stanciu. Ingredientele regăsite în compoziția sortimentelor de ciocolată analizate sunt:
zahăr, dextroză, sirop de glucoză-fructoză, sirop de porumb, cacao degresată pudră, grăsime vegetală (palmier, shea, soia, rapiță) parțial hidrogenate în diferite proporții, grăsimi din unt, dulce de leche, ulei de semințe de palmier, ulei de floarea soarelui, ulei de nuci de cocos, ulei de semințe de bumbac, lapte solid, lapte condensat, lapte praf integral, lapte praf degresat, grăsime din lapte, smântână integrală, zer praf, pudră de frișcă, unt de cacao, unt concentrat, unt deshidratat, fibre de cacao, făină de soia, pudră de cacao cu conținut redus de grăsime, masă de cacao, extract de malț din orz, whisky, extract de vanilie, aromă de lapte, lactoză, pastă de alune de pădure, cereale expandate, fulgi de porumb, orez expandat, caramel, caramel cu unt sărat, sirop de glucoză, substanță grasă anhidră din lapte, migdale, cafea, făină de grâu, aromă naturală de caramel, miere, albuș de ou praf.
Având în vedere acest aspect, s-a realizat o analiză a primelor trei ingrediente din toate cele 61 de sortimente și s-au constatat următoarele: la 92 la sută dintre ciocolatele analizate, primul ingredient este reprezentat de zahăr. La doar 2 la sută dintre ciocolatele analizate primul ingredient este reprezentat de lapte; la 46 la sută dintre ciocolatele analizate, cel de-al doilea ingredient este reprezentat de untul de cacao; la 23 la sută dintre ciocolatele analizate, cel de-al doilea ingredient este reprezentat de grăsimi vegetale exotice (palmier, cocos, shea) hidrogenate sau parțial hidrogenate; la 40 la sută dintre ciocolatele analizate, cel de-al treilea ingredient este reprezentat de laptele praf integral; la 20 la sută dintre ciocolatele analizate, cel de-al treilea ingredient este reprezentat de zerul praf.
În cele 61 de produse analizate s-au identificat 11 aditivi alimentari, după cum urmează: monostearat de glicerină, carbonat acid de sodiu, caramel, carbonat de calciu, bicarbonat de sodiu, sorbitol, malitol, poliricinoleat de poliglicerină, lecitină din soia, lecitină din floarea soarelui, lecitină din rapiță. Studiul trage un semnal de alarmă asupra pericolelor pe care zahărul adăugat în alimentele destinate copiilor cu vârste mici îl are asupra sănătății acestora. La toate produsele analizate, cantitatea de zaharuri declarată de către producători depăşeşte cantitatea de 15 grame zahăr la 100 grame de produs, încălcându-se astfel recomandarea din Ordinul nr. 1563/2008 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor. Cantitatea de zahăr adăugat în sortimentele de ciocolată analizate variază între 3 și 12 lingurițe de zahăr per 100 grame produs, adică între 15 grame zahăr și 61 grame zahăr per 100 grame produs. La copii, consumul frecvent de alimente bogate în zahăr influențează procesele de creștere şi duce la apariția rahitismului și a fragilității osoase, declanşează pubertatea prematură şi generează probleme de comportament (scăderea voinței, predispunere la violenţă, scăderea capacității de concentrare etc.).
Cantitatea de grăsimi per 100 grame produs variază între 24 grame şi 47 grame din care grăsimi saturate între 9,1 grame şi 28,5 grame per 100 grame produs. Numeroase studii realizate în instituții medicale și universități de prestigiu arată că grăsimile saturate cresc riscul de apariție a afecțiunilor cardiovasculare, precum infarctul sau accidentul vascular cerebral și sunt un factor de risc pentru boli neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer şi Parkinson, diferite tipuri de cancer, determină rezistenţa la insulină, favorizând apariţia diabetului de tip 2 şi determină deficienţe de învăţare la tineri.
Varianta sănătoasă: ciocolata neagră (amăruie)
“Ciocolata neagră reprezintă unul dintre cele mai sănătoase alimente, militând pentru un consum regulat, atât timp cât este de bună calitate. Din punct de vedere nutriţional, ciocolata neagră conţine antioxidanţi esenţiali care inhibă inflamaţia cronică, având un efect benefic asupra tuturor parametrilor metabolici. Zecile de studii ştiinţifice efectuate pe ciocolata neagră confirmă la unison efectul miraculos al ingestiei acestui aliment, întrucât reduce riscul declanşării afecţiunilor cardiovasculare şi diabetului, cât şi al bolilor oftalmologice, psihiatrice etc. Cele mai multe dintre sortimentele de ciocolată conţin cacao într-un procent de max. 30 la sută din totalul compoziţiei, restul de 70 la sută dintre ingrediente întreţinând starea inflamatoare a intestinului nostru. O ciocolată de calitate va conţine întotdeauna un procent de minimum 70 la sută de cacao, restul ingredientelor putând fi bucăţele de fructe deshidratate, îndulcitori naturali din extract de ştevia, diverse condimente şi arome regăsite în natură, dar nu în fabricile omului.
Astfel, cu cât procentul de cacao este mai ridicat, cu atât mai calitativă va fi şi ciocolata de la raft, acest aspect fiind reflectat în primul rând de preţul pe care consumatorii îl vor plăti. Totuşi, satisfacţia resimţită în urma consumului a câtorva pătreţele de ciocolată neagră de o calitate superioară depăşeşte cu mult intensitatea gustului unei ciocolate de 180 gr care conţine prea mult zahăr, dar numai dacă ne raportăm la motto-ul latin: “Non multa, sed multum” ( trad. “Nu multe, ci mult ”). În aceste condiţii, acea bucăţică de ciocolată nu va mai părea la fel de scumpă. Personal, mă regăsesc tot mai mult în zona sortimentelor de ciocolată raw vegană, fiind de departe o alternativă mai sănătoasă, fiindcă nu conţin lapte praf, zahăr alb sau arome artificiale.
„Dacă ciocolata tradiţională are în compoziţie lapte praf, zahăr, unt, apă și cacao, ciocolata cu lapte fabricată în sistem industrial nu trebuie să conțină mai mult de 5 ingrediente: lapte, zahăr, unt de cacao, masă de cacao și lecitină. Aceasta din urmă nu are nimic în comun cu ciocolata realizată tradiţional în ciocolaterii. Calitatea ciocolatei cu lapte fabricată în sistem industrial se apreciază în funcție de calitatea și ordinea primelor trei ingrediente. În cazul ciocolatei cu lapte de calitate superioară, ordinea ingredientelor este următoarea: lapte, zahăr și cacao. În privința consumului de ciocolată la copiii mai mari de 3 ani, aceasta trebuie să fie numai de calitate superioară şi să nu să depășească 15 grame pe zi, ceea ce reprezintă aproximativ 100 kcal și, niciodată, nu trebuie oferită seara spre consum acestora”, conchide Conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC.
