Profesorul Alexandru Rafila spune că vaccinarea anti-COVID s-ar putea face periodic, aşa cum se întâmplă în cazul gripei. Doi factori ar putea determina o astfel de perspectivă: fie apar tulpini noi şi vaccinurile vor trebui să fie modificate şi adaptate, fie răspunsul nostru imunitar căpătat în urma vaccinării va avea o durată limitată, relatează Digi24.
„Este posibil să avem cicluri de vaccinare similare cu cele pentru prevenirea infecţiei gripale, din două motive: un motiv îl poate constitui variaţia antigenică, aşa-numitele mutaţii, care pot duce la apariţia unor tulpini noi şi atunci ar trebui în fiecare an sau la doi ani, poate, asta e o chestiune pe care nu putem acum s-o stabilim, dar vaccinurile ar trebui să ţină pasul cu aceste mutaţii, în cazul în care se dovedesc că nu mai sunt eficiente. Asta este prima eventualitate. Cea de-a doua eventualitate este legată de persistenţa răspunsului imun, adică dacă persistenţa răspunsului imun va exista un an, doi ani sau trei ani. În funcţie de această persistenţă a răspunsului imun după vaccinare, vor exista oportunităţi pentru administrarea acestei doze suplimentare periodic”, a arătat Alexandru Rafila la Digi24.
Cum află o persoană, după ce face şi a doua doză de vaccin, dacă s-a imunizat sau dacă, în timp, mai are anticorpi? Poate face – pe speze proprii, deocamdată – un test de determinare a anticorpilor, însă nu orice test de anticorpi este relevant.
Chinezii nu folosesc teste rapide anticorpi. Dar le-au vândut foarte bine în Europa
Testele rapide de anticorpi (cele care funcţionează cu prelevarea unei picături de sânge din deget) nu au fiabilitate deosebită, atrage atenţia profesorul Rafila. Ele au fost foarte mult mediatizate la începutul pandemiei, dar înşişi producătorii chinezi recunosc că au o capacitate limitată, ceea ce nu i-a împiedicat să le vândă intens pe piaţa din Europa.
„Eu am avut o sesiune video cu autorităţile din China, împreună cu alţi colegi, şi am întrebat: Folosiţi aceste teste în China? Au zis: Nu le folosim, pentru că dau foarte multe erori. În schimb, s-au vândut foarte multe pe piaţa europeană”, a povestit Alexandru Rafila. „Deci, e clar că aceste teste nu au fiabilitate, nu poţi să te bazezi pe ele”, a punctat reprezentantul României la OMS.
Ce teste putem să facem după vaccinare
„În ceea ce priveşte testele serologice serioase care determină anticorpii, ele s-au perfecţionat foarte mult. Dacă iniţial erau teste care arătau tipul de anticorpi, adică cei care apar prima dată, în primă fază – se numesc imunoglobuline M (IgM) sau imunoglobuline G (IgG), fiind specifice infecţiei cu coronavirus, dar era un mix de anticorpi -, în momentul de faţă avem două elemente care contează. Primul este legat de faptul că se detectează acum anticorpii anti-Spike, adică împotriva proteinei S, chiar mai mult decât atât, sunt anticorpi neutralizanţi, adică sunt exact cei care blochează porţiuni din proteina S, responsabilă de ataşarea la o celulă. Şi putem avea – nu avem deocamdată teste exact cantitative, adică să vedem un titlu de anticorpi, ci avem teste semi-cantitative, care arată un grad de intensitate al reacţiei mai degrabă decât un nivel, o cantitate, de anticorpi”, a arătat Alexandru Rafila.
„Am auzit foarte multe comentarii şi unii ziceau domnule, eu am 10, alţii ziceau că au 200, alţii ziceau că au 800, e mult, e puţin? Depinde întotdeauna de referinţă, de valoarea prag, adică ar fi bine să se uite care este valoarea prag înscrisă pe buletinul de analize şi să compare rezultatul obţinut cu acea valoare prag. Adică dacă cineva are o valoare prag de 0,5 şi dacă are un rezultat de 10, înseamnă ca are un nivel de anticorpi relativ important”, a explicat profesorul.
Studiu de seroprevalenţă pentru populaţia vaccinată
La nivelul populaţiei vaccinate, însă, se poate face un studiu de seroprevalenţă. Un astfel de studiu de seroprevalenţă îşi propune să identifice anticorpii în rândul subiecţilor. De ce un studiu? Pentru că, în mod evident, nu există capacitatea de a testa pentru anticorpi absolut toată populaţia vaccinată.
A existat, de pildă, un astfel de studiu de seroprevalenţă demarat în august, numai că el viza persoanele care au trecut deja prin boală, a explicat profesorul Rafila. Studiul s-a încheiat în luna octombrie şi rezultatul a fost undeva la 5-6 la sută, în cazul României (proporţia populaţiei care a trecut prin boală).
Un studiu similar de seroprevalenţă ar trebui să se facă şi în cazul populaţiei vaccinate şi se poate face pe fiecare tip de vaccin administrat. După trei luni de la administrarea celei de-a doua doze de vaccin, se poate face astfel o determinare a nivelului anticorpilor. Lucrul acesta poate fi repetat periodic şi atunci putem să vedem şi persistenţa răspunsului imun şi să vedem cât durează, la fiecare dintre vaccinuri, imunitatea, a explicat Alexandru Rafila.
Articol publicat în cadrul parteneriatului dintre cotidianul Magazin Sălăjean şi ziarul Bursa. www.bursa.ro
