Produsele de post din comerț: alegerile greșite ne pot îmbolnăvi

Creștinii ortodocși se pregătesc să intre în Postul Adormirii Maicii Domnului sau al Sfintei Maria Mare, așa cum mai este cunoscut. Postul începe în 1 august şi se încheie în 15 august, odată cu comemorarea Adormirii Maicii Domnului. Mai bine de două săptămâni, cei care ţin tradiţia și postesc, nu au voie să consume carne, ouă şi produse lactate. Postul reprezintă pentru mulţi, o formă de purificare spirituală, de sacrificiu şi de căinţă pentru “păcatele” săvârşite dar şi o modalitate de a recurge la un proces de detoxifiere şi purificare a organismului. Devenit mai degrabă o modă decât un lucru făcut cu credinţă sinceră, înţelepciune şi mai ales moderaţie, aşa cum a fost la origini atunci când era ţinut de bătrânii noştri, postul vine pentru mulţi români ca o formă prin care se crede că sunt „anulate” pe loc multe din faptele mai puţin bune pe care le comitem cu sau fără voia noastră.

Aşadar, în accepţiunea multora, putem să minţim, să trădăm, să furăm, să ne purtăm urât cu semenii noștri, putem liniştiţi să bârfim sau să judecăm vieţile altora: postul ne salvează! Iar “contabilitatea” de acolo, de Sus, șterge printr-o trăsătură de condei, toate păcatele, odată cu momentul în care ne facem nod la stomac şi înghiţim în porţii mici renumitele produse “de post” pe care patronii șmecheri le pun la dispozițiea consumatorilor. Realitatea, însă, cel puţin cea referitoare la alimentaţie, pentru că despre acestea vorbesc specialiştii Asociaţiei Pro Consumatori (APC), arată foarte rău în acest fenomen sau obicei.

Prin urmare, ofertele supermarketurilor, celebre şi în Sălaj, dar şi cele ale magazinelor de cartier, abundă în dezastre culinare atunci când vine vorba de produse de post. De la imposibila “brânză tofu”, cu gust de perete umed, fasolea frecată plină de sare şi aditivi ori crenvurştii dintr-o presupusă soia, care au un gust pe care nimeni până în ziua de astăzi nu l-a putut defini cu precizie, până la nenorocirea comestibilă numită “pateu vegetal”, acestea sunt doar câteva din “bolile cu etichetă” din magazine, care ne batjocoresc pe bani şi ne fac să transformăm un obicei care ar putea fi unul benefic – dacă ar fi urmat cu moderaţie şi consumând produse sănătoase -, într-un coşmar cu consecinţe dintre cele mai grave, în special pentru persoanele trecute de o anumită vârstă şi care alcătuiesc de cele mai multe ori ţinta producătorilor şi comercianţilor.

Amestecuri dubioase cu zero aport nutrițional și o mulțime de neajunsuri

Dacă mai citim şi opinia specialiştilor, medici de renume şi profesori care au studiat acest fenomen timp de zeci de ani, avem deja suficiente argumente să vă spunem faptul că postul ţinut cu produse din comerţ bagă în boală gravă şi sigură şi cel mai puternic organism: coloranţi chimici, substanţe de îngroşare şi aditivi mai mulţi decât într-un detergent, uleiuri controversate, sare în cantități mari, gelatină, prafuri din legume deshidratate, vechi probabil de când lumea, umpluturi false, plastic E-uri cu zecile. Acestea sunt doar cateva dintre pericolele ce te pândesc din spatele ambalajului frumos colorat, pe care scrie cu caractere bisericeşti “de post”.

“Produsele de post, cu unele excepții, nu sunt altceva decât amestecuri realizate din apă, uleiuri vegetale hidrogenate exotice, cu un conținut insignificant de legume sub formă de pulberi, amidon, extracte de condimente și aditivi alimentari din belșug. În această perioadă a anului pe durata postului Adormirii Maicii Domnului, există alternative sănătoase la produsele vegetale industriale, și anume legumele și fructele de sezon care sunt accesibile și din punct de vedere al prețului. Deci, ne putem hrăni sănătos prin folosirea acestora la realizarea unor preparate alimentare. Din păcate, încă mai există consumatori care folosesc în perioada postului, și nu numai, grăsimi tartinabile vegetale/margarine, despre care se știe că prin conținutul ridicat de acizi grași saturați și grăsimi trans cresc nivelul colesterolului rău în organism (LDL) și îl reduc pe cel bun (HDL), fapt care poate favoriza apariția infarctului miocardic și a accidentelor vasculare cerebrale.

În SUA, Administrația pentru Alimente și Medicamente  (FDA) a dispus în anul 2015 printr-o decizie ca până în anul 2018 să se elimine de la comercializare alimentele cu conținut de grăsimi trans. Solicităm pe această cale ca Ministerul Sănătății în colaborare cu Parlamentul României să dispună astfel de măsuri legislative care să ducă la eliminarea unor astfel de produse de pe piață, despre care se știe că favorizează apariția unor boli cardiovasculare”, a declarat conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte al Asociației Pro Consumatori. Specialiştii din cadrul APC care au analizat cele mai populare produse de post din magazine au găsit în aceste produse adevărate bombe alimentare.

Terci din praf de legume, ulei hidrogenat sare şi apă

Nu mai puţin de 25 de E-uri, amidon, gelatină, sare, zahăr, potenţiatori de arome, coloranţi. Toate acestea, într-un amalgam care conţine următoarele ingrediente: apă, grăsime vegetală din nucă de cocos, ulei de cocos, ulei de palmier, ulei de rapiță, fibre de Psyllium, fibre de inulină, pesmet din grâu, sare iodată, zahăr, sirop de glucoză, sirop de caramel, dextroză, fructoză, lecitină din soia, amidon, preparate aromatizante, concentrate vegetale cu rol de colorare, curcumină, arome și pectine, fulgi de cartofi, fasole pudră, mazăre pudră, fulgi de mazăre, fulgi de fasole uscată, făină de fasole, făină de mazăre, cartofi deshidratați, ulei de soia, ulei de floarea soarelui, ceapă deshidratată, roșii pudră, morcov deshidratat, muștar praf, făină de grâu, fibre de mazăre, amidon de cartof, amidon nativ, izolat de soia, drojdie pulbere, proteină vegetală hidrolizată din porumb și rapiță, fibră de grâu, proteină vegetală de soia, extract din fructe și legume, sare de mină neiodată, usturoi, boia dulce, nucșoară, piper boabe, foi de dafin, porumb. Prin urmare, o fasole frecată nu reprezintă altceva decât o pudră dubioasă, din fulgi de fasole, praf de mazăre, soia, monoglutamat pentru gust, sare, toate îndoite cu apă şi puse în cutiuţe frumos etichetate.

Brânza “tofu” musteşte de cloruri

Renumitul profesor doctor Ion Schileru, din cadrul Departamentului de Business, Științele Consumatorului și Managementul Calității, ASE București face câteva precizări legate de acest produs pe care foarte mulţi îl consumă crezând că au parte de un aliment sănătos, dar şi care purifică, prin post, trupul şi sufletul.

În realitate, însă, pe lângă gustul de care cei mai mulţi consumatori se plâng, aspectul dubios şi cantitatea uriaşă de sare din ea, această pseudo-brânză conţine clorură de calciu, un ingredient absolut necesar dacă dorim neapărat să avem parte de stări de vomă, stare extremă de sete, dureri de oase sau pietre la rinichi: “Clorura de calciu se obține din calcar, prin reacție cu acidul clorhidric, sau ca produs secundar la obținerea sodei. Cea mai largă utilizare, în ultimii și, probabil, viitorii ani, a clorurii de calciu vizează prevenirea formării gheții și îndepărtarea acesteia de pe șosele. Față de sarea obișnuită (clorura de sodiu – NaCl), proprietățile clorurii de calciu o fac mult mai eficientă în lupta cu adversitățile iernii pe șosele (este eficientă până la temperaturi de minus 52 grade Celsius), astfel că peste jumătate din producția mondială de clorură de calciu se folosește în acest scop.

Clorura de calciu are foarte multe utilizări în industria alimentară, unde are codul european E509 ca aditiv (agent de întărire, de sporire a fermității țesuturilor – pulpele fructelor din conservele de legume, pasta de brânză tofu, dar și pentru producerea unui înlocuitor de caviar din sucuri de legume și fructe, ingredient în băuturile sportivilor etc.). Acumularea (clorurii) de calciu în organism (hipercalcemie) determină o serie de reacții, printre care: gust calcaros în gură, dureri de stomac, bufeuri, greață și vărsături, lipsa apetitului, sete extremă, dureri osoase, aritmie, pietre la rinichi, comă”, spune reputatul profesor Ion Schileru.

Citiţi şi vă cruciţi: produsele de post, de la producător până în magazin

Iată ce produse au fost analizate de APC, precum şi numele firmelor care le produc şi al celor care le comercializează. Chiar şi câteva dacă reţineţi, printre cele mai promovate, vă puteţi ţine departe de afecţiuni şi neplăceri, evitând să daţi banii pentru astfel de produse, îmbogăţind patronii de magazine şi producătorii cu preţul sănătăţii şi al muncii voastre: Fasole bătută cu benzoat de sodiu, sorbat de sodiu și acid citric (Carrefour); Salată Humus Daniela’s cu benzoat de sodiu, sorbat de potasiu și acid citric (Via-Trend) Chifteluțe de legume cu caragenan și gumă de guar (Carrefour); Salată de vinete cu ceapă cu benzoat de sodiu, sorbat de potasiu și acid citric (Carrefour), Humus cu sorbat de potasiu și acid citric (Cris-Tim); Fantezie cu legume (Agricola).  Din aceeaşi “Fantezie” mai fac parte şi monoglutamatul de sodiu și carbonatul de sodiu. Salată de humus Vernada cu benzoat de sodiu, sorbat de potasiu și acid citric (Ocean Fish). Fasole bătută Vernada cu benzoat de sodiu, sorbat de potasiu și acid citric (Ocean Fish).

Fulgi de fasole Foods Exclusive cu acid citric, metabisulfit de sodiu (distruge sistemul nervos), mono și digliceride ale acizilor grași și difosfat disodic (Pirifan Distribution). Fulgi pentru piure de cartofi Malita cu metabisulfit de sodiu, mono-digliceride ale acizilor grași și curcumină. Fasole bătută instant Jasmin cu mono digliceride ale acizilor grași, difosfați, metabisulfit de sodiu, palmitat de ascorbil și acid citric (Olimp Company). Piure de cartofi Knorr cu mono digliceride ale acizilor grași, difosfat de sodiu și metabisulfit de sodiu ( produs de Unilever). Fulgi pentru fasole bătută Malita cu mono digliceride ale acizilor grași, difosfat disodic, metabisulfit de sodiu, palmitat de ascorbil și acid citric (Malita Saray Food). Piure K Classic cu mono și digliceride ale acizilor grași, esteri ai acidului ascorbic cu acizi grași, metabisulfit de sodiu și curcumină (Kaufland).

Pastă vegetală tartinabilă Penny cu polifosfați, clorură de potasiu, stearoil-2-lactilat de sodiu, esteri ai acidului citric cu mono și digliceridele acizilor grași, monoglutamat de sodiu, gumă xantan, ascorbat de sodiu, acid citric, caragenan, caramel și carmin. Aperitiv vegetal cu semințe de in (2,5 la sută) și ulei de cimbru fără aditivi (Scandia Sibiu). Pastă vegetală produs propriu Carrefour, cu caragenan, glutamat monosodic, di-polifosfați de sodiu și carmin. Pate vegetal din boabe de soia (32 la sută) Inedit – fără aditivi.Fasole bătută Cris-Tim cu sorbat de potasiu, benzoat de sodiu și acid citric. Maioneză Inedit cu acid citric, gumă de xantan, gumă de guar și sorbat de potasiu (SC Inedit SRL).Tofu în saramură Inedit cu clorură de calciu Natur Fito-Fitt cu clorură de calciu (Fito- Fitt Covasna). Tofu frământat Fito-Fitt cu clorură de calciu (Fito-Fitt Covasna). Baton vegetal din tofu Inedit cu citrat trisodic, ascorbat de sodiu, gumă carruba, gumă xantan și acid citric. Drob de ciuperci Fito-Fitt cu clorură de calciu (Fito-Fitt Covasna).

Postul te poate îmbolnăvi

Nu ideea de post sănătos, echilibrat, cumpătat, ne poate îmbolnăvi. Nici reducerea cantității de alimente sau renuințarea, pentru o vreme, la carne ori lactate, ne îmbolnăvesc. Însă, produsele aflat eăn comerț, aproape toate, au în compoziția lor ingrediente car enu au nicio legătură cu o alimentație sănătoasă și echilibrată. Iată câteva dintre produsele pe car ele regăsim pe rafturile magazinelor și conținutul acestora, pentru o corectă și completă informare a consumatorilor. Pastă vegetală cu ceapă verde Unicarm care conține, pe lângă amestecuri vegetale provenite din materie primă deshidratată, cargenan, polifosfat de sodiu, acid izoascorbic și caramel (Unicarm). Preparat vegetal Cizzy cu difosfat de sodiu, polifosfat de sodiu, gumă locust, caragenan, acid citric și sorbat de potasiu (Deserta). Specialitate vegetală pe bază de grăsimi și uleiuri vegetale Viofast cu acid citric și acid sorbic (Viotros Grecia).

Grăsime tartinabilă vegetală cu 25 la sută grăsime cu mono și digliceride ale acizilor grași, poliricinoleat de poliglicerină, acid sorbic și acid citric (Carrefour). Grăsime tartinabilă cu 25 la sută grăsime Sarina Family cu mono și digliceride ale acizilor grași, poliricinoleat de poliglicerină, acid citric, sorbat de potasiu și beta-caroten(Mega Image). Grăsime tartinabilă cu 30 la sută  grăsime Becel Light cu mono și digliceride ale acizilor grași și acid citric (Unilever). Grăsime tartinabilă vegetală cu 20 la sută  grăsime Delma Sandviș cu poliglicerol, poliricinoleat, mono și digliceride ale acizilor grași și acid citric (Unilever). Având toate aceste date, dovedite şi certificate de specialişti, judecaţi singuri, evaluaţi riscurile şi decideţi în final dacă toate aceste produse precum şi cele care au rămas în afara listei de mai sus merită să ajungă pe masa de acasă şi să fie consumate în perioadele de post de peste an.

 

 

 

 

 

Leave a Comment