Asociaţia Pro Consumatori continuă analizarea celor mai populare produse de consum de pe rafturile magazinelor alimentare, unul dintre produsele aflate sub analiza specialiştilor pateul de ficat tartinabil – fiind, pe cât de popular pe atât de discutabil, cel puțin din punct de vedere al ingredientelor și materiilor prime folosite la fabricarea lui la scară industrială.
Primele concluzii scot la iveală veşti la fel de proaste ca şi în cazul celorlalte produse pe bază de carne, analizate: trei din zece pateuri de ficat conțin apă din belșug, unul din patru pateuri de ficat conține caragenan (gelifiant, agent de îngroşare), două din cinci pateuri de ficat sunt colorate cu carmine, patru din cinci conțin nitrit de sodium iar unul din două pateuri conține monoglutamat de sodiu (potenţiator de gust și aromă). Cuvântul <<pateu>> indică cel puțin trei produse, iar unii consumatori consideră că și scrierea ar trebui să fie diferită pentru aceste produse. Primul produs numit pateu se referă la preparatul de patiserie făcut din aluat franţuzesc, cu unt sau margarină ori alt tip de grăsime, cu umpluturi diferite. Acest produs ar trebui scris și pronunțat pateu. Al doilea produs este pasta de ficat (sau carne ori amestec de carne și ficat), amestecată cu condimente; acest produs ar trebui scris și pronunțat pate, cu accent pe e, pentru că este un cuvânt franțuzesc (pâté).
De altfel, originea acestui produs este centrul Europei (Franța-Belgia) în Evul mediu, unde și când a cunoscut gloria maximă. Istoria pate-ului este veche, cu dovezi (hieroglife) ale îngrășării gâștelor chiar în Egiptul antic; mai târziu, romanii preparau un pate din ficat de porc și de gâște îngrășate cu smochine, pe care îl denumeau ficatum. Al treilea produs este un preparat din tocătură (de ficat, de carne de porc / vânat / pește), cu alte ingrediente, bine condimentată, învelită în aluat, sau slănină, sau membrană animală (prapure de miel / ied) și coaptă la cuptor în vas de lut sau de fontă, cu capac, ori în tavă descoperită (cel învelit în prapure); se numește pastetă / pastet (din termenul german Pastete), ori terină (produsul învelit în slănină) sau drob (cel învelit în prapure).
Ulei de palmier, resturi de carne separate mecanic şi piele de porc
Ingredientele regăsite în compoziția pateurilor de ficat analizate sunt următoarele: carne de pui separată mecanic, piele de pui, grăsime de pui, grăsime de rață, slănină, aroma de pui, piele de curcan, carne de curcan separată mecanic, carne de porc separată mecanic, piele de porc, proteină animală din porc, salam mărunțit, proteină din ou de găină, albuș de ou, proteine lactice, ulei vegetal de floarea soarelui, ulei vegetal de rapiță, ulei de palmier, smântână, lapte praf, amidon din mazăre, amidon din porumb, amidon de cartofi, făină de orez, făină albă de grâu, fibră vegetală de mazăre, fibre de grâu, fibre vegetale, fibre vegetale din soia, proteină vegetală din soia, pudră de tomate, pulbere de miere, pulbere de ciuperci, extract de drojdie, sirop de glucoză, coloranți naturali din sânge și suc de sfeclă roșie, ficat de pui, ficat de porc, ficat de rață, ficat de gâscă, carne de porc, carne de căprioară, carne de gâscă, carne de rață, extract de țelină, extract de praz, extract de condiment, fulgi de ceapă deshidratată, lichior, vanilină și alcool.
Ingredientele produselor alimentare trebuie menționate în ordinea descrescătoare a cantității în care se regăsesc în compoziția acelui produs, adică primul ingredient se găsește în cantitatea cea mai mare, cel de-al doilea ingredient într-o cantitate mai mică decât primul ingredient ș.a.m.d. O analiză a ingredientelor din acest punct de vedere a scos în evidență faptul că la 30 la sută dintre produsele analizate primul ingredient este reprezentat de apă, fapt ce arată calitatea scăzută a produselor cu o astfel de compoziție. În concluzie, cantitatea de apă și substanțe de îngroșare naturale și artificiale este destul de mare în cazul pateului de ficat analizat, ceea ce denotă o calitate scăzută a majorității produselor de acest tip. Pentru a realiza diferența dintre pateul tradițional și cel industrial, prezentăm o listă de ingrediente (în ordine alfabetică) indicate pentru prepararea diferitelor variante de pate de casă: carne (de porc, în cazul pateului de porc), ceapă, cimbru, coniac, ficat, foi de dafin, muștar clasic, piper, ouă, sare, slănină, smântână, unt, usturoi, vin roșu. Acestea, și altele asemenea, sunt toate produse cunoscute, iar dacă sunt naturale, curate, „bio“, cu atât mai bine pentru sănătatea noastră.
Comparăm această listă cu lista ingredientelor pentru pateul industrial și avem imaginea amplelor modificări pe care le-a parcurs tehnologia culinară în ultimele decenii și drama pe care o parcurg organismele noastre, obligate să se confrunte cu o mulțime de substanțe chimice pe care nu le cunosc și nu pot metaboliza. Tulip (Danemarca)- 46 la sută ficat în 100 grame produs; Bucegi (Scandia) – 45 la sută ficat în 100 grame produs; Ardennes (Mega Image) – 41 la sută ficat în 100 grame produs; Campagne (Franța) – 40 la sută ficat în 100 grame produs; Zimbo – 31 la sută ficat în 100 grame produs; Antrefrig (Hame), Moldova în bucate (Vascar) – 30 la sută ficat în 100 grame produs; Campagna (Franța) – 29,38 la sută ficat în 100 grame produs; Viva (Scandia), Vascar – 26 la sutăficat în 100 grame produs; C+C – 25,6 la sută ficat în 100 grame produs; Auchan, Jensen’s (Germania) – 25 la sută ficat în 100 grame produs. La pateul din ficat de pui, marca Capricii are aproximativ 40 la sută ficat de pui în timp ce Scandia are cel mai mic conţinut, respectiv 25 la sută. La pateul din ficat de raţă, Vascar are cel mai mare conţinut de ficat pla suta de grame de produs, 26 la sută ficat de rață în timp ce produsul Jensen’s (Germania) are doar 15 la sută ficat de rață în 100 grame de produs. Aproape toate sortimentele de pateu existente pe piaţă conţin nitrit de sodiu (83 la sută din produse).
Aceasta este o substanţă nocivă pentru stomac, fiind un conservant artificial folosit pentru inhibarea bacteriilor şi pentru intensificarea culorii produselor din carne (culoarea roz-roşiatică, ce imită culoarea cărnii, a unor mezeluri şi preparate afumate). Nitritul de sodiu este inclus de autorităţile europene şi nord americane pe lista substanţelor potenţial cancerigene, în special pentru tractul digestiv (stomac). Pe lângă această substanţă, au mai fost găsite alte 15 substanţe, diferiţi potenţiatori de gust, coloranţi, conservanţi, toate sub forma celebrelor E-uri. Aşadar, putem observa cu uşurinţă faptul că, în cele mai fericite şi… sănătoase cazuri, cantitatea de ficat din o sută de grame de produs finit nu depăşeşte 45 la sută, ajungând în multe cazuri să rămână într-un procent sărac, de doar 15-20 la sută, conţinut efectiv de ficat.
Pana si pateurile erau mai bune in regimul comunist !