Nu mai puţin de şapte cazuri noi de rujeolă au fost înregistrate în judeţul Sălaj în perioada 11-15 februarie, în creştere cu două cazuri comparativ cu săptămâna anterioară când au fost înregistrate cinci cazuri. Conform ultimelor date publicate de Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSBT), numărul total de cazuri de rujeolă confirmate în România, raportate până în data 15 februarie a fost de 15.857, (66 în ultima săptămână) din care 61 de decese. Cazurile de rujeolă raportate săptămânal au avut debutul în urmă cu 2 – 4 săptămâni, iar confirmarea şi clasificarea unui caz durează în medie trei săptămâni. În ultima săptămână, cele 66 de cazuri nou confirmate la nivel naţional au fost înregistrate în: Neamţ -28 de cazuri, Bihor -13 cazuri, Sălaj – şapte, Buzău – şase, Iaşi – patru, Bacău – două, Suceava – două, Vrancea – două, Botoşani – un caz şi Teleorman – un caz. Cele mai multe cazuri s-au înregistrat de la începutul epidemiei la copiii nevaccinaţi cu vârsta cuprinsă între 1 şi 4 ani. Rujeola (pojarul) este o boală infecţioasă care adesea duce la complicaţii. Potrivit medicilor, din patru persoane care fac rujeolă una are nevoie de spitalizare. Pentru unul din 1.000 de bolnavi de rujeolă boala este mortală. Conform datelor publicate de CNSBT, de la începutul anului în judeţul Sălaj au mai fost înregistrate alte 15 cazuri de rujeolă.
Simptomele și căile de transmitere a rujeolei
Rujeola (pojarul) este o boală infecţioasă foarte contagioasă, uneori cu evoluţie severă, provocată de virusul rujeolic. Afectează mai ales copiii cu vârsta cuprinsă între 1 şi 3 ani, care nu sunt vaccinaţi şi care nu mai sunt protejaţi de anticorpii mamei lor. Boala este mai gravă în cazul sugarilor şi copiilor mici, la care determină complicaţii şi mortalitate destul de ridicată. Sursele de infecţie sunt constituite numai de omul bolnav. Nu există purtători sănătoşi de virus. Bolnavul este contagios cu cinci zile înainte şi cinci zile după apariţia erupţiei cutanate.Transmiterea virusului se face: direct prin contact cu persoana bolnavă prin picături de secreţie nazofaringiană şi secreţii conjunctivale răspândite în aer în jurul bolnavului; acestea rămân în suspensie în aer, fiind contagioase până la 2 ore după ce bolnavul a părăsit încăperea sau alt spaţiu închis; indirect prin obiecte contaminate cu secreţii de la bolnav, modalitate întâlnită mai rar. Virusul rujeolic se transmite cu uşurinţă, boala având o contagiozitate de 90 la sută. Simptomele apar de obicei la 10-12 zile de la contactul cu virusul. La început, copilul pare ”răcit” prezentând febră, strănut, conjunctivită (ochi lăcrimoşi, conjunctive roşii). Apare semnul ”Koplik” caracteristic bolii, pe mucoasa obrajilor, în dreptul molarilor, apar mici puncte albe, asemănătoare grăunţelor de griş. Pe măsură ce boala progresează, în special între a treia şi şapte zi de la debut, apare erupţia cutanată, întâi la nivelul feţei şi gâtului, erupţie care se generalizează, în trei zile, pe trunchi şi pe membre. Erupţia este formată din macule, pete, congestive care dispar la presiune, de culoare roz, la început mici apoi mai mari cu margini dinţate. Petele uşor reliefate şi catifelate la pipăit de obicei confluează, lăsând porţiuni de piele sănătoasă. După 2-3 zile elementele eruptive pălesc şi dispar în ordinea în care au apărut, lăsând în urma lor pete galben-cafenii, care se descuamează fin. Bolnavul poate prezenta tulburări digestive cu vărsături, diaree, dureri abdominale şi simptome nervoase care constau în: indispoziţie, iritabilitate, dureri de cap, cu stare generală gravă mai ales la adulţi.
La primele semne de boală prezentarea la medic este obligatorie!
Complicaţiile apar mai ales la copiii mici, cei mai expuşi fiind copiii malnutriţi, cu carenţe de vitamina A, cei al căror sistem imunitar este afectat (SIDA, leucemie). Rujeola scade mult capacitatea de apărare a organismului, astfel încât infecţiile microbiene suprapuse pot îmbrăca forme grave: encefalita în 1/1000 cazuri, pneumonia,,bronhopneumonia care duce la deces în 1/1000 cazuri, infecţii ale urechii şi diaree severă cu deshidratare secundară. Specialiştii atrag atenţia că fără vaccinare, în medie 1 din 1.000 de bolnavi de pojar vor muri din cauza bolii.
Cum prevenim îmbolnăvirea?
Modul cel mai eficace de a preveni rujeola este vaccinarea antirujeolică. Vaccinarea antirujeolică protejează şi elimină riscul de a face forme severe ale bolii, complicaţii sau deces. Două doze de vaccin rujeolic protejează aproape 100% împotriva bolii şi complicaţiilor potenţial severe ale acesteia. Vaccinul ROR protejează copilul de trei boli: rujeola, oreion şi rubeolă. Prima doză de vaccin ROR se administrează la vârsta de 1 an, iar cea de-a doua doză la vârsta de 5 ani. În unele cazuri pot apărea reacţii adverse uşoare cum ar fi febra sau înroşirea şi umflarea uşoară a locului unde s-a făcut vaccinul. În judeţul Neamţ, în ultimii 5 ani, nu s-au înregistrat reacţii adverse la vaccinul ROR. În România vaccinarea antirujeolică se realizează sistematic din anul 1979. După introducerea vaccinării numărul de îmbolnăviri a scăzut cu peste 90 la sută, iar decesele cu 99 la sută. Vaccinarea este una dintre cele mai sigure intervenţii medicale. La apariţia unui caz de rujeolă trebuie luate măsuri pentru a preveni răspândirea bolii şi anume: izolarea bolnavului (la spital sau domiciliu), izolarea suspecţilor, aerisirea repetată a camerei bolnavului, vaccinarea contacţilor neprotejaţi şi carantina contacţilor din colectivităţile închise.
