Medicii sălăjeni nu lasă “garda” jos şi speră la noi negocieri cu ministerele

Andreea Vilcovschi
Florin Negoiţă

Deşi sunt presaţi de şefi, fapt total inadmisibil, medicii refuză să mai facă paşi înainte pentru a „legaliza” printr-un Contract Individual de Muncă (CIM), serviciile de gardă pe care le execută. Chiar dacă săptămâna trecută părea să aducă o undă de „bine” pe holurile spitalelor şi Urgenţelor din ţară, iată că lucrurile nu stau tocmai aşa cum guvernanţii au sperat. Medicii care duc greul spitalelor în spate, în special cei care efectuează sute de ore de serviciu în camerele de gardă, au declarat că negocierile nu au adus nimic concret şi salutar în privinţa statutului gărzii, dar şi în ceea ce priveşte alte drepturi care, spun ei, li se cuvin. Federaţia Solidaritatea Sanitară a comandat un studiu pentru a lua pulsul medical după negocierile ce au avut loc cu reprezentanţii Ministerului Muncii şi cei ai Ministerului Sănătăţii. Aşa cum era de aşteptat, medicii nu vor încheia CIM pentru că, spun ei, nu le-au fost luate în considerare şi rezolvate toate drepturile solicitate. Federaţia „Solidaritatea Sanitară” anunţa în urmă cu câteva zile, într-un comunicat de presă, că rezultatul discuţiilor cu Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii este unul mulţumitor în privinţa libertăţilor, însă, în ceea ce priveşte drepturile, ele au fost inutile. Reprezentanţii Federaţiei spun că este un câştig faptul că medicilor le este recunoscută libertatea muncii, respectiv dreptul de a încheia sau nu CIM pentru gărzile suplimentare normei de bază, dar în privinţa celui mai important lucru – remuneraţiile- rezultatele negocierilor au dezamăgit, fapt pentru care au apărut deja primele consecinţe. Concluziile acestui studiu arată, de asemenea, că dintre medicii cărora li s-a propus deja semnarea CIM, circa 73 la sută – un procent uriaş – au refuzat să facă acest lucru, chiar şi în condiţiile în care, spun ei, conducerea spitalelor au exercitat presiuni mari asupra lor.

La Spitalul Judeţean din Zalău, părerile
sunt împărţite

Atmosfera din Spitalul Judeţean de Urgenţă din Zalău nu este una tensionată, aşa cum se întâmplă în alte spitale din ţară. Dar asta nu înseamnă că medicii sălăjeni au lăsat garda jos. Având în vedere faptul că mulţi medici sunt dispuşi să semneze CIM, cel puţin până la noi negocieri, activitatea nu este pusă în pericol. Managerul spitalului, Laurenţiu Barna, ne-a declarat faptul că personalul din conducerea spitalului nu a făcut şi nu face presiuni legate de subiectul gărzilor, aşa cum niciodată medicii zălăuani nu au fost influenţaţi de conducere să acţioneze într-un anumit sens. “Problema gărzilor este una pe cât de sensibilă, pe atât de importantă. Medicii fac gărzi până la opt dimineaţa, moment în care ar trebui să plece acasă, la odihnă, însă mulţi dintre ei rămân şi încep o nouă zi de muncă în ambulatoriu, pe fondul de oboseală fizică şi surmenaj psihic acumulate în ziua precedentă. Nu este deloc uşor. Problema porneşte de la faptul că tariful orar al gărzilor se stabileşte pe o bază salarială din anul 2009. Deci, calculul banilor pentru ora de gardă pleacă de la un salariu de aproximativ 2.600 de lei pentru un medic primar şi 2.100 pentru un medic specialist. Media orelor de gardă într-o lună este de 147. Noi remunerăm aceste ore cu maximum posibil, admis de legea actuală, în sensul în care oferim un spor de 50 la sută petru gărzile din timpul săptămânii, şi 100 la sută pentru cele efectuate în weekend. Eu sper ca sindicatele să meargă către un numitor comun cu ministerele de resort şi să se ajungă la o înţelegere astfel încât medicii, care trebuie să se concentreze asupra altui gen de probleme, să poată lucra liniştiţi şi să primească ceea ce li se cuvine. La noi în spital pot să asigur că nu sunt probleme de natură să perturbe activitatea, cel puţin până la sfârşitul lunii august, ce va fi după aceea, vom vedea”, a spus managerul Laurenţiu Barna.

Se cere o nouă rundă de negocieri

Raportul de cercetare intitulat „Evaluarea protestului medicilor care efectuează gărzi din perspectiva oportunităţii obţinerii drepturilor solicitate” s-a desfăşurat pe un eşantion format din 1.000 de medici care efectuează gărzi în cadrul spitalelor din ţară. Aproximativ 10 la sută dintre medici au declarat că li s-a propus încheierea acestor contracte de muncă pentru gărzile suplimentare, iar 6 la sută dintre participanţii la studiu au spus că au fost presaţi de şefii din spitale să semnee aceste contracte, un lucru total inadmisibil şi care, dacă se dovedeşte a fi adevărat, poate atrage consecinţe inclusiv de natură juridică de partea celor care conduc unităţile sanitare. „Nu am obţinut până acum toate drepturile legale ale medicilor care fac gărzi. Ţinând însă cont de faptul că am fost doar la momentul unor discuţii prealabile, la care au fost invitate şi organizaţii care nu se aflau în proteste (una dintre ele luptând mai curând împotriva acestor drepturi), considerăm că declanşarea unor negocieri dintre Guvern şi reprezentanţii Federaţiei ‘Solidaritatea Sanitară’ are şanse să rezolve cel puţin o partea semnificativă a acestor solicitări”, se arată în comunicatul Federaţiei.