Medicii de familie vor asigura urgenţele minore

Urgenţele minore ar putea fi tratate în cabinetele medicilor de familie, astfel încât „presiunea pe camerele de gardă ale spitalelor să fie mai mică”. Propunerea aparţine ministrului Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, iar în opinia lui, aceasta ar fi o variantă pentru degrevarea unităţilor de urgenţă. Astfel, medicii de familie, pe lângă programul de la cabinete, ar trebui să asigure şi urgenţele minore. În acest sens, se va organiza şi o reţea de centre de permanenţă, medicii urmând să fie plătiţi în plus pentru acest serviciu suplimentar, însă ministrul nu a precizat dacă există sumele necesare sau de unde vor proveni banii.
După cum a explicat oficialul din Sănătate, pacientul sună la numărul unic de urgenţă 112, iar dispecerul de serviciu fie îi va trimite o ambulanţă, fie îl direcţionează spre medicul de familie sau centrul de permanenţă. Mai mult, s-a adus în discuţie posibilitatea asigurării de gărzi la domiciliul medicilor de familie.

„Sunt tratate urgenţele, însă numai în orele de program”
„Pachetul de servicii medicale este încă la stadiul de discuţii. S-a propus ca medicii de familie să poată lucra şi în afara orelor de program, adică pe lângă cele 35 de ore pe săptămână stabilite prin contract cu Casa de Asigurări de Sănătate, aceste ore suplimentare urmând să fie plătite din alt fond. De exemplu, centrele de permanenţă sunt finanţate direct de Minister. Acum să vedem care va fi forma finală a pachetului”, a menţionat Rozalia Niculescu, preşedintele Patronatului Medicilor de Familie Sălaj, adăugând faptul că şi în prezent medicii de familie tratează urgenţele minore, însă în cadrul orelor de program. „La cabinetele noastre ajung tot felul de urgenţe, nu numai minore, am avut şi cazuri mai grave. Suntem obligaţi prin contractul încheiat cu Casă să ne ocupăm de astfel de cazuri, însă numai în cadrul orelor de program. Eu, de pildă, pot să stau după program sau să vin sâmbăta sau duminica, însă nu pot elibera reţete în cadrul acelor consultaţii, nu se pot înregistra în sistem în afara programului, plus că acele ore nu sunt decontate”, a completat medicul sălăjean.

Pentru pneumonii şi bronşite nu se va mai permite internarea
Pe de altă parte, circa 300 de diagnostice se află pe o listă a pachetului de servicii de bază pentru care nu se va mai permite internarea. Printre acestea se numără pneumoniile, diabetul de tip II şi bronşitele.
Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii au publicat pe site-ul instituţiei patru documente care detaliază în ce va constă pachetul de servicii medicale de bază oferit în spital, în policlinici şi la medicul de familie. Acestea se află în dezbatere publică până în luna noiembrie. Prin noul pachet de servicii se încearcă reducerea semnificativă a internărilor, fiind publicată o listă a peste 300 de diagnostice pentru care se solicită spitalelor să reducă în mod gradual internările. Printre acestea se numără: pneumoniile virale, bronşita şi BPOC (bronho-pneumopatia obstructivă cronică), astmul, ateroscleroza cerebrală, diabetul de tip II necomplicat, cardiomiopatii ischemice şi boli valvulare, ulcerul necomplicat, hepatita alcoolica şi pancreatita alcoolică, osteoartroza, diareea şi infecţiile intestinale, hepatitele virale tip B si C, tiroidita autoimună, gastroenterite, colecistita cronica, coxartroza, gonartroza, osteoporoza postmenopauză, infecţii urinare cu localizare nespecificată şi fracturi multiple de coaste. Toate aceste boli vor putea fi tratate gratuit, în cadrul numărului de consultaţii precizat în pachetul de bază, doar în clinicile ambulatorii.