Vești tot mai rele vin de pe… rafturile supermaketurilor, acolo unde, produse care reprezintă un atac lent dar sigur la sănătatea noastră, se vând în cantități uriașe și prețuri accesibile pentru majoritatea consumatorilor. Unele dintre aceste produse se încvadrează în categoria celor care conțin grăsimi modificate industrial, tip trans. Toate studiile realizate şi date publicităţii de specialişti demonstreză că grăsimile tip „trans” sunt responsabile cu obezitatea, boli de inimă, hipertensiune, diabet, boli degenerative ale articulaţiilor, depresie, modificări comportamentale și afecțiuni ale sistemului nervos central, cele mai multe dintre ele ireversibile. De asemenea, detetermină creşterea colesterolului „rău“ şi inducând scăderea colesterolului „bun“ şi cu efecte teratogene (care produc malformații) şi cancerigene din cauza folosirii lor mai ales la prăjit. Recomandările medicale nutriţionale în privinţa dietelor actuale recomandă ca grăsimile saturate, prezente în produse de origine animală, precum gălbenuşul de ou, untul, carnea de somon etc., ar trebui să deţină cel mult 10 la sută din aportul caloric zilnic.
Consumul de grăsimi trans industriale a fost asociat cu o creştere cu 24 la sută a riscului de mortalitate provocată de boli cardiace, cu o creştere de 34 la sută a riscului general de deces, şi cu o creştere cu 21 la sută a riscului de apariţie a bolilor cardiace, se relatează într-un studiu publicat în prestigiosul „British Medical Journal”.
Grăsimile trans nesaturate, cunoscute şi sub numele de “grăsimi trans”, precum uleiurile hidrogenate au mai multe calităţi şi proprietăţi industriale anume, acelea că asigură o perioadă de conservare mai mare pentru alimentele procesate. Margarina produsă pe cale industrială şi ar trebui să asigure cel mult 1 la sută din aportul zilnic de calorii.
Paradoxal acest aliment nu este necesar organismului şi nu oferă niciun beneficiu prin consumul lui, apărând pe piaţă dintr-o necesitate economică, penuria de unt din perioada interbelică.
Cu toate că nu este popularizată informația pe cât ar fi nevoie, există un larg consens ştiințific referitor la riscurile majore asupra sănătății publice generate de consumul în cantități mari de acizi grași trans-nesaturați – AGTN. Aportul caloric zilnic mai mare de 2 la sută provenit din AGTN crește riscul de deces prin boală cardiovasculară cu 20-32 la sută, mai mult decât orice alt macro-nutrient. De asemenea, AGTN cresc riscul de accident vascular cerebral, diabet zaharat, obezitate, neoplazii și boală Alzheimer. În 2010 se considera că doar AGTN alimentari sunt responsabili de 50.000 de decese anual în Europa. IHME (Insitute for Health Metrics and Evaluation), institut independent de măsurători în sănătate, estimează că pe locul 1 ca pondere a factorilor de risc pentru deces și dizabilitate în România se află riscul alimentar.
Cum a apărut pe lume margarina?
Practic, o găsim aproape peste tot pe etichete, în patiserie, cofetărie, panificaţie etc, aluaturile, produsele alimentare semipreparate, biscuiţii, popcorn, supe la plic, dar si in biscuiti napolitane ori chipsuri şi multe altele conţin aceste margarine (grăsimi trans), toxice pentru sănătatea noastră, fiind responsabile de riscul crescut de boli de inimă, diabet, cancer şi chiar de bulimie şi depresie. În fapt, margarinele sunt nişte uleiuri vegetale care printr-o metodă chimică de procesare sunt parţial hidrogenate, devenind aşa numitele “grăsimi trans”.
În anul 1903 Wilhem Normann a fost premiat pentru lucrarea sa intitulată „Procesul conversiei acizilor graşi nesaturaţi sau a gliceridelor lor în compuşi saturaţi“, despre cum să transformi grăsimile lichide, prin hidrogenare, într-o substanţă mai groasă. Aceste grăsimi „solide“ nu se mai vărsau şi erau mult mai ieftin de produs şi de transportat.Cercetarea venise din nevoia şi solicitarea companiei „Procter & Gamble“ de a introduce un înlocuitor pentru untul de origine animală, extrem de scump şi astfel, în 1911, pentru prima data a fost introdus pe piaţă produsul inovativ „Crisco“ rezultat al chimiei alimentare în expansiune, ca o alternativă la grăsimile animale. Crisco, a devenit grăsimea vegetală universală, bună la toate, pentru frăgezirea aluaturilor şi pentru prăjit, a fost primul produs alimentar care conţinea grăsimi trans.
În 1912 un alt laureat al premiului Nobel pentru Chimie a descoperit această metodă de obţinere a “untului vegetal stabilizat” un veritabil substient al untului din lapte, cercetările sale au detaliând cum “nichelul” poate fi folosit ca un catalizator pentru crearea unor reacţii chimice între moleculele de hidrogen şi alte componente, aceasta fiind reacţia chimică inovativă care a pus bazelele folosirii acestui produs toxic pe scară largă.
Aliment de bază pe timp de război
Margarinele au reprezentat pentru o perioadă istorică a omenirii, salvarea de la înfometare şi insecuritate alimentară în timpul celui de-Al Doilea Război MondialDupă război, în 1957, Asociaţia Americană a Inimii a început să încurajeze oamenii să limiteze consuml de grăsimi trans, pentru a scădea riscul de boli de inimă la care era supusă populaţia. Pe măsură ce popularitatea restaurantelor „fast-food“ era în creştere, la fel şi consumul americanilor de grăsimi, calorii şi sare a câştigat teren. În 1984, oamenii au început să realizeze riscul şi au început să apară campanii de înlăturare a grăsimilor saturate din lanţurile „fast-food“, aşa că din ce în ce mai multe restaurante au început să folosească grăsimile parţial hidrogenate, grăsimile trans.
Abia la începutul anilor ’90, în SUA s-a început campania de limitare a grăsimilor trans, şi doar după ce mai multe studii au demonstrat riscul crescut de boli de inimă pe care îl reprezenta consumul acestor uleiuri şi impactul financiar asupra bugetelor asigurărilor de sănătate.
Măsuri s-au aplicate la nivel internațional pentru înlăturarea acestui factor alimentar de morbiditate
În 2004, oraşul New York a devenit primul oraş care a interzis utilizarea grăsimilor parţial hidrogenate în restaurante. În urma unui studio aplicativ, care a durat cinci ani, a demonstrat că un consum mediu al unui newyorkez de 3 grame de grăsimi trans la o masă a scăzut după această interzicere până la 0,5. Măsurile acestea au încurajat companiile producătoare de pe tot teritoriul american să elimine aceste uleiuri din produsele lor. În 2006, FDA (agenţia federală americană de resort) a implementat o regulă care solicita producătorilor să precizeze pe etichete grăsimile trans. Conform regulilor actuale, companiile pot susţine că produsele lor conţin 0 grame de grăsimi trans, dacă în produs sunt mai puţin de 0,5 grame pentru o porţie. Consumatorii pot verifica lista ingredientelor pentru „uleiuri parţial hidrogenate“ pentru a vedea dacă există în produs o cantitate mică de grăsimi trans.
În 2012, tot în SUA, s-au anunţat primele instrucţiuni pentru prânzul şcolarilor, reguli care impun un număr mai mic de calorii şi limitează grăsimile trans. Aportul americanilor de grăsimi parţial hidrogenate a scăzut de la 4,6 grame pe zi în 2003, la aproape un gram pe zi în 2012, conform FDA.
ZERO măsuri în România împotriva acestor alimente aducătoare de boli grave, chiar terminale
Colectivul tehnico-științific de analiză de risc pentru siguranță alimentară și identificare fraudă alimentară din cadrul Asociației Pro Consumatori arată că În Europa, în Danemarca, a început implementarea de măsuri active de control oficial, dând amenzi şi chiar reglementări legislative în care s-au introdus pedepse cu închisoarea pentru atentat la siguranţa alimentară şi sănătatea publică.În 2004, Danemarca a declarat că orice aliment care conţine mai mult de 2% grăsimi trans este ilegal. Cei care încălcau legea puteau fi amendaţi cu sume uriaşe şi chiar puteau primi ani de închisoare. Mai multe ţări din lume precum Brazilia, Costa Rica, Olanda şi Coreea de Sud au introdus legi similare care s-au dovedit foarte eficiente în ultimele două decenii, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), care solicită intensiv eliminarea acestor grăsimi din alimentaţia globului. În România există în Parlament, pentru prima data o inițiativă legislativă menită să reglementeze, extrem de timid, utilizarea alimentelor sănătoase pentru reducerea bolilor cardiovasculare
Legea înaintată conţine prevederi clare privind utilizarea uleiurilor și grăsimilor, inclusiv a emulsiilor cu grăsime ca fază continuă, care, fie singure, fie ca parte a produselor alimentare prelucrate, sunt destinate consumului uman. Conform propunerilor legislative propuse, operatorii din sectorul alimentar ar fi obligați să păstreze conținutul de AGTN în produsele alimentare prelucrate sub nivelul de 2 grame la 100 de grame de ulei sau de grăsime, în produsele “libere de AGTN” sub nivelul de 0,5 grame la 100 de grame, precum și să eticheteze produsele alimentare care conțin acești acizi cu informații privind cantitățile de AGTN, exprimate în grame/100 de grame de ulei sau de grăsime individuală din produsul finit. Nerespectarea condițiilor ar atrage sancțiuni între 20.000 lei și 50.000 lei.
Este necesară de urgenţă o analiză mai aplă şi aplicată pe tot ce înseamnă riscul de siguranţă alimentară şi preîntâmpinarea riscurilor de fraudă alimentară. Un exemplu de fraudă alimentară fiind şi dublu standard.
Legea Penală pedepsește orice act prin care un produs dăunător sănătății este pus în vânzare: „Prepararea, oferirea sau expunerea spre vânzare de alimente, băuturi ori alte produse falsificate sau substituite, dacă sunt vătămătoare sănătăţii, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.” Cu toate acestea, rafturile stau să se prăbușească sub greutatea cutiilor de toate formele, cu zeci de sortimente de margarină, un aliment care, fără dubii, nu mai are nevoie de niciun avertisment care să ne demonstreze cât este de nociv pentru sănătatea noastră, consumul ei cu regularitate afectând în mod direct durata și calitatea vieții. În concluzie, măsuri implementate în România în privința acestui produse ce reprezintă o adevărată „hrană” pentru cancere și boli degenerative? Nicio măsură!
