Piața băuturilor energizante în România însumează anual de 250 milioane lei. Tinerii sunt de neoprit în consumul acestor băuturi iar amestecul lor cu alcool (în special vodca sau whisky) a devenit un trend nelipsit din cluburi, de la petreceri, reuniuni, evenimente matrimoniale sau orice alt prilej de distracţie.
În România se consumă în fiecare an peste 24 milioane litri de băuturi energizante, un fapt nu tocmai demn de laudă şi care, privit în detaliu, poate oferi multe răspunsuri la întrebări referitoare sănătatea tot mai şubredă a populaţiei, în special a celei de vârste tinere. Este suficient să ştim că o cutie obişnuită de energizant, nu contează ce marcă, conţine în medie 8 – 10 linguriţe de zahăr, un dezastru pentru organism, pentru metabolism şi pentru sănătate. Un pahar normal de băutură de acest gen are 250 kilo-calorii.
În băuturile aşa-zis dietetice, sunt nu mai puţin de patru tipuri de îndulcitori (ciclamat de sodiu, zaharină, acesulfam K şi aspartam). De la doi până la nouă aditivi alimentari se găsesc într-o băutură energizantă iar conţinutul de cofeină dintr-o băutură energizantă echivalează cu cel din trei căni de cafea espresso.
Conţinutul de taurină (substanţă cu un puternic efect energizant), per doza variază între 50 mg şi 2 grame fiind considerat deosebit de ridicat, această substanţă energizantă acţionând în combinație cu cofeina, guarana, extract de ceai verde ori alte substanţe puternic stimulatoare şi care, împreună, se transformă în adevărate „bombe energetice”, cărora organismul uman cu greu le poate face față.
Asociația Pro Consumatori (APC) a achiziționat 41 de băuturi energizante (prin urmare, aproape toate existente pe piaţă), care prin formă şi concepţia grafică a ambalajului urmăresc atragerea atenţiei tinerilor şi influenţarea acestora în privinţa alegerii şi consumului. Studiul a fost realizat de către o echipă de experți a APC România, coordonată de conf. univ. dr. Costel Stanciu.
Ce conțin băuturile energizante?
Ingredientele regăsite în compoziția băuturilor analizate sunt următoarele: apă, apă carbogazoasă, dioxid de carbon, zaharoză, zahăr caramelizat, dextroză, maltodextrină, șofranaș, nicotinamidă, concentrat de morcov, extract de ginseng, glucoză, sirop de glucoză fructoză, inositol, seminţe/extract de guarană (conţine cofeină), suc de lime, suc de portocale, suc de lămâie, suc concentrat de pere, caroteni, tartrat de L-carnitină, clorură de sodiu, D-glucuronolactona taurina, cofeină, vitamine fabricate pe cale chimică (A, C, E, B3, B5, B6, B12), acid citric, citraţi de sodiu, riboflavine, carbonaţi de sodiu, carbonaţi de magneziu, albastru briliant FCF, citrat trisodic, caramel simplu, acesulfam k, aspartam, ciclamaţi, sucraloză, zaharină, benzoat de sodiu, sorbat de potasiu, acid ascorbic, acid lactic, acid malic, fosfaţi de potasiu, caramel cu sulfit de amoniu, antocianine, gumă xantan, gumă caruba, gumă arabică, acid fosforic, citrat de magneziu, galben de chinolină, beta apo 8 carotenal, acetat izobutirat de zaharoză, esteri glicerici ai răşinilor din lemn, alginat de propilenglicol, pectine şi arome.
În cele 41 de produse analizate s-au identificat 31 de aditivi alimentari. Cu privire la ingredientele de mai sus, experţii APC România au formulat următoarele concluzii: 95 la sută dintre produsele analizateconțin acid citric. E330 – acidul citric, agent de reglare a acidității, este un compus organic, cristalin, fără culoare, care aparține clasei de acizi carboxidici și este folosit ca acidifiant. Poate provoca dureri abdominale și atacă smalțul dinților.
63 la sută dintre produsele analizate conţin citraţi de sodiu, 61 la sută dintre produsele analizate conţin caramel cu sulfit de amoniu. E150 – caramel amoniacal este un colorant maroniu obținut prin arderea zahărului în prezența amoniacului. Este susceptibil de declanșarea unor alergii. Benzoatul de sodiu, prezent în 32 la sută dintre produsele analizate, este un conservant sintetic care, în reacție cu acidul ascorbic, generează benzen, substanță toxică cancerigenă. 24 la sută dintre produsele analizate conţin acesulfam K.E950 – acesulfam de potasiu, este un îndulcitor artificial care provoacă reacții alergice, migrene, greață, vomă, palpitații cardiace, pierderea memoriei și oboseală. 20 la sută dintre produsele analizate conţin aspartam. E951 este un îndulcitor artificial care poate provoca reacţii alergice, spasme musculare, palpitaţii cardiace şi pierderea memoriei. 12 la sută dintre produsele analizate conţin citrat trisodic. E331 este un regulator de aciditate care poate provoca probleme la nivelul muşchilor (spasme şi contracţii necontrolate şi dureroase) şi probleme la nivel digestiv (diaree).
Îndulcitorii – substanţe controversate
10 la sută dintre băuturile analizate conţin ciclamaţi. E952 – ciclamat de sodiu este un îndulcitor artificial care are o putere de îndulcire de 30 de ori mai mare decât zahărul. Acest aditiv nu este autorizat în SUA ca urmare a unor studii care au arătat posibile efecte carcinogene. 5 la sută dintre produsele analizate conţin sucraloză. E 955 – sucraloza este un edulcorant chimic de sinteză, care are o putere de îndulcire de 600 de ori mai mare decât zahărul, de două ori mai mare decât zaharina şi de patru ori mai mare decât cea a aspartamului. În compoziţia sucralozei există o substanţă numită clorină, care se regăseşte şi în compoziţia pesticidelor de tip DDT, a dezinfectanţilor şi a unor tipuri de plastic.
Având în vedere acest lucru, cercetătorii îşi pun mari semne de întrebare legate de siguranţa acestui aditiv. Îndulcitorii sintetici au o putere de îndulcire care poate fi de până la de 600 de ori mai mare decât zahărul. Aceștia pot declanșa o serie de afecțiuni medicale, cum ar fi: boala Alzheimer, boala Parkinson, boala Basedow-Graves, epilepsie, scleroză multiplă, diabet și depresie.5 la sută dintre produsele analizate conţin zaharina. E954 – zaharina este un îndulcitor artificial care este de 200-700 de ori mai dulce decât zahărul. E954 este folosit foarte des în combinaţie cu alţi îndulcitori pentru a ascunde defectele acestora (gust, stabilitate etc.). Se foloseşte foarte des în combinaţie cu ciclamatul şi cu aspartamul în produsele “light”. 5 la sută dintre produsele analizate conţin acid fosforic.
Aproape niciun tânăr nu ţine cont de avertismente
Toate produsele analizate conţin avertismentul ”Nu este recomandat pentru copii sau femeile însărcinate sau care alăptează”; 17 la sută dintre produsele analizate conţin avertismentul ”A nu se consuma împreună cu alcool”; 15 la sută dintre produsele analizate conţin avertismentul ”Nu se recomandă diabeticilor, persoanelor sensibile la cofeină”; 7 la sută dintre produsele analizate conţin avertismentul ”Nu se recomandă consumul a mai mult de o doză de 250 ml pe zi”; 7 la sută dintre produsele analizate conţin avertismentul”În cazul în care se consumă cantităţi mari asociate cu activităţi sportive sau cu băuturi alcoolice pot apărea efecte nedorite”; 5 la sută dintre produsele analizate conţin avertismentul”. Nu se recomandă persoanelor care suferă de hipertensiune arterială, persoanelor cu afecţiuni cardiace, respectiv persoanelor sensibile la cofeină”; 2 la sută dintre produsele analizate conțin avertismentul”. Nu este recomandat consumul de energizant cu activităţi sportive intense”. Cafeina în doze mari are un potenţial toxic semnificativ, poate provoca palpitaţii cardiace, hipertensiune, convulsii, dureri de cap, diaree, urinare frecventă, deshidratare, insomnie, tremur la nivelul mâinilor. Are acţiune laxativă şi epuizează rezervele de calciu din organism. Conținutul de cafeină per unitate variază între 25 mg si 160 mg.
Taurina este un aminoacid neesenţial care se produce la nivelul ficatului prin sinteza aminoacizilor metionina şi cisteina. Cea conţinută de băuturile energizante este sintetică, iar pe termen mediu poate favoriza apariţia gastritei, respectiv a ulcerului peptic (distrugerea mucoaseigastrice/duodenale). Conţinutul de taurină per unitate de vanzare variază între 50 mg şi 2 grame.
Aceste produse sunt lipsite de nutrienți, generează impresii olfactive artificiale și nu au valoare biologică. Din păcate, aceste produse, din cauza atractivităţii ambalajului şi a accesibilității date de preț, sunt achiziţionate de către tineri, care, nefiind informaţi cu privire la asocierea acestor băuturi cu alcoolul, riscă să-şi pună viaţa în pericol.” conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte APC.
