Reprezentanţii Ministerul Sănătaţii iau în calcul eliminarea coplăţii. Anunţul a fost făcut de noul ministru, Nicolae Bănicioiu, după ce analizele contabile efectuate la nivel naţional au arătat că bugetele spitalelor nu au avut un câştig semnificativ în urma acestei taxe, intrată în vigoare din 1 aprilie 2013. Oficialul din Sănătate a ţinut să sublineze faptul că nu ideea introducerii coplăţii a fost rea, ci ineficienţa a fost generată de modul de aplicare. Unităţile medicale din Sălaj au strâns, în 2013, aproape 24.000 de lei din coplată.
Coplata la externare, prevăzută în Contractul cadru privind acordarea asistenţei medicale în perioada 2013-2014, se aplică în toate spitalele din România, începând cu 1 aprilie 2013, valoarea acesteia fiind stabilită de fiecare spital la nu mai puţin de cinci lei şi nu mai mult de zece lei.
Doar unul din cinci sălăjeni a achitat taxa
Astfel, în visteria Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) Zalău au intrat, până la finele anului 2013, aproximativ 20.090 de lei. Sumele astfel încasate, potrivit reprezentanţilor unităţii medicale, sunt utilizate pentru achiziţionarea de materiale de curăţenie. Doar 4.018 pacienţi au achitat cei cinci lei reprezentând contravaloarea plăţii pentru serviciile medicale acordate în cadrul spitalului. Aşadar, în condiţiile în care, în perioada menţionată, au fost externate nu mai puţin de 19.535 de persoane, doar un bolnav din cinci a scos bani din buzunar la externare. Membrii Consiliului de Administraţie al SJU Zalău au decis ca pacienţii să plătească la externare cinci lei, indiferent de numărul zilelor de internare. Încă de la instituirea acestei taxe, managerul Laurenţiu Barna susţinea că suma ce se va colecta din această sursă va fi una modică, întrucât cea mai mare parte a bolnavilor care beneficiază de serviciile spitalului intră în categoria celor scutiţi de coplată.
De altfel, şi reprezentanţii Spitalului Orăşenesc din Şimleu Silvaniei susţin că suma colectată din coplată este una modică, banii fiind de asemenea utilizaţi pentru materiale sanitare şi de curăţenie. Motivul colectării unor sume mici invocat este similar cu cel al conducerii unităţii medicale din municipiu, respectiv numărul foarte mare al persoanelor exceptate de coplată. Până la finele anului precedent, doar 249 de pacienţi ai spitalului şimleuan au achitat cei cinci lei reprezentând contravaloarea plăţii pentru serviciile medicale, în condiţiile în care, în medie, lunar, sunt externate 350-400 de persoane”, au precizat reprezentanţii unităţii medicale. Astfel, au fost colectaţi, până la finele anului 2013, aproximativ 1.100 de lei.
Spitalul din Crasna a colectat sub 1.000 de lei
Nici Spitalul de Boli Cronice din Crasna nu a reuşit să colecteze din coplată o sumă semnificativă în cele nouă luni de la intrarea în vigoare a acesteia. “În perioada 1 aprilie-20 decembrie 2013, din cele aproximativ 590 de persoane externate, doar 189 dintre acestea au achitat taxa de cinci lei, rezultând astfel o sumă de aproximativ 945 de lei”, a precizat Nagy Andrea, managerul unităţii medicale.
În aceeaşi perioadă, în visteria Spitalului Orăşenesc din Jibou, au intrat nu mai puţin de 1.765 de lei. Potrivit informaţiilor primite de la managerul unităţii medicale, Gabriela Boldea, în cele nouă luni s-au înregistrat 1.716 de externări, iar în 1.363 de cazuri a fost vorba de persoane exceptate de coplată. “Taxa a fost stabilită la 5 lei, iar din 1 aprilie 2013 până la finele anului doar 353 de persoane au achitat-o, restul intrând în categoria celor exceptate”, a declarat reprezentantul unităţii spitaliceşti.
Potrivit legislaţiei, sunt exceptaţi de la plată pacienţii internaţi în regim de urgenţă, cei din ambulatoriul de specialitate, dar şi cei internaţi pentru analize medicale. De asemenea, scuţiţi de la coplată sunt minorii, majorii cu vârste cuprinse între 18 şi 26 de ani, dacă sunt elevi sau absolvenţi de liceu (până la începerea anului universitar), ucenici sau studenţi şi dacă nu realizează venituri din muncă, tinerii cu vârste de până la 26 de ani proveniţi din sistemul de protecţie a copilului care nu realizează venituri din muncă sau nu beneficiază de ajutor social, persoanele persecutate politic în perioada comunismului, veteranii de război, invalizii şi văduvele de război, revoluţionarii, persoanele cu handicap, bolnavii cu afecţiuni incluse în programele naţionale de sănătate, femeile însărcinate şi lăuzele fără venit sau cu venituri sub salariul de bază minim brut pe ţară. Totodată, persoanele scutite de coplată trebuie să facă dovada acestei calităţi cu documente eliberate de autorităţile competente precum şi cu documente sau declaraţii pe propria răspundere privind veniturile foarte mici realizate sau faptul că nu realizează venituri.
Decizia de a introduce coplata a aparţinut lui Eugen Nicolăescu, ministrul Sănătăţii de la acea vreme, scopul fiind acela a controla internările nejustificate sau fictive, dar şi raportările false.
