Asociaţia “Pro Consumatori” (APC) continuă analizele şi studiile privind calitatea produselor care ne sunt aduse pe rafturi de către marile magazine, dar şi de micii comercianţi care vând prin cartiere. Scopul acestor studii este, în principal, acela ca toţi consumatorii să aibă măcar idee, dacă nu chiar să ştie foarte bine, ceea ce cumpără şi consumă, împreună cu familia, la mesele de peste zi, de acasă, de la serviciu sau de la şcoală. APC a achiziționat din marile structuri comerciale, nu mai puţin de câteva zeci de tipuri de brânzeturi, aproape toate populare, în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenția în ceea ce privește denaturarea unor sortimente de brânzeturi cu impact asupra bugetului și sănătății consumatorilor.
Mozzarela – rețeta “botezată” cu amidon
Analizele realizate de experții APC au condus la descoperirea unor substanţe şi ingrediente care ne trimit mai degrabă cu gândul la vreo uzină chimică decât la o fabrică de produse lactate. Folosirea amidonului în rețeta unor sortimente de brânză tip Mozzarella de către unii producători, induce în eroare consumatorul deoarece Mozzarella se obține numai din lapte, fără adaosuri de altă natură, aşa cum precizează reţetele de la producătorii italieni care au inventat acest delicios sortiment de brânză. Natamicina (E 235), substanţă folosită în unele sortimente de brânză maturată cu pastă semi-tare, este un aditiv alimentar folosit ca și conservant artificial cu acțiune antibiotică, antifungică, fiind suspect de favorizarea dezvoltării unor agenți microbieni patogeni. Totodată, poate provoca greață, vomă, anorexie, diaree și iritarea pielii. S-a mai constatat folosirea în unele sortimente de brânză maturată cu pastă semi-tare a unui alt aditiv (E 1105) realizat din proteine extrase din ouă, cunoscut sub denumirea delysozyme și care poate provoca reacții alergice.
Caș “gustos” cu soluție contra poleiului
Clorura de calciu, un ingredient “inedit”, apare în unele sortimente de cașcaval, ca potențiator de arome, agent de întărire și acidifiant, iar nitratul de sodiu – altă nenorocire – este folosit în unele sortimente de brânzeturi semi-tari. Brânzeturile topite, atât de dorite mai ales de cei mici, conţin o sumedenie de substanţe cu potențial dăunător metabolismului, E-uri şi mai ales săruri de topire, extrem de dăunătoare organismului. Unele studii au arătat că există riscuri cancerigene asociate cu aceşti aditivi alimentari.
În același timp, alte produse care le-au atras atenția experților APC au fost cele grupate generic sub denumirea de ”topping pentru pizza”, mai pe româneşte, o brânză falsă adusă pe raft în diverse sortimente care sunt prezentate ca specialități pe bază de grăsimi vegetale și proteine din lapte, dar care mai au în compoziție alte substanțe și aditivi alimentari, cum ar fi amidon, arome alimentare, guma locust, caragenan, acid citric, polifosfați de sodiu, citrați de sodiu, fosfați de sodiu și sorbat de sodiu. Aceste produse induc în eroare consumatorii, atât prin prisma aspectului care imită foarte bine cașcavalul, dar și prin faptul că sunt așezate lângă sortimentele de cașcaval în cadrul marilor magazine. Unii producători, prin studii aprofundate în privinţa găsirii de noi metode de păcăleală şi înavuţire rapidă, au reuşit să realizeze amestecuri formate din cașcaval și grăsimi vegetale, în speță ulei de palmier, cărora le-au găsit și denumiri specifice, cum ar fi: preparat alimentar pe bază de cașcaval și grăsimi vegetale. Se ştie că uleiul de palmier este bun (deşi, chiar şi aşa, este discutabil) exclusiv la prăjiri, fiind rezistent la temperaturi înalte şi prăjiri multiple, însă folosit ca ingredient direct în compoziţii, nu este indicat, benefic – nici atât. Cașcavalul este o brânză opărită, cu consistență tare ori semitare, din lapte de vacă, de oaie, sau mixt, întâlnit larg din Cehia până în Turcia (deci în toate țările din Balcani), dar și mai departe, până în Siria și Liban, cu aceeași denumire: cașcaval, cașcavali, cacicavali, cașcavan.
În România sunt numeroase sorturi de cașcaval care au sau sunt pe cale să obțină statut de produs cu denumire de origine controlată: de Argeș, de Brădet, de Covasna, de Dobrogea, de Fetești, de Moeciu, de Penteleu, de Sibiu etc. Au avut și au o piață a lor cașcavalurile Dalia și Penteleu, de exemplu, încă de decenii, fiind standardizate și realizate în toată țara; mai nou, unele din aceste cașcavaluri românești se produc „în UE“ și se comercializează chiar în România, sfidând o morală de bază în afaceri și generând resentimente în rândul consumatorilor informați.
Brânza-burete și telemeaua-perete
Adevărate orori alimentare sunt aşa-zis lactatele… fără lapte, cum ar fi „brânza din cauciuc“ și alte „creații gastronomice“ care, dacă s-ar vinde cu informarea corectă și la prețul corect, nu ar putea face obiectul unor sancţiuni având în vedere principiul „noi ţi-am spus ce conţine, tu alegi!”. Dar când aceste produse sunt vândute ca produse din lapte și sub denumiri bine conotate în mentalul colectiv, avem de-a face cu falsuri grosolane și cu infractori care ar trebui pedepsiți aspru pentru fapte care atentează la sănătatea sau chiar viaţa consumatorilor. Se pune pe etichetă, ca şi în cazul altor produse, anunțul “de post”. Se mai pune chiar şi un chip de înger sau sfânt pe produs astfel încât emoţia să îţi lase gura apă. Cheagul natural, obţinut de la animale, a devenit un produs de lux, pe care multe fabrici care au în frunte hoţi, nu şi-l permit, pentru că profitul scade. Aşadar, intră în scenă cheagul chimic. Rezultă un produs “gustos” şi, în plus, de post!
Din păcate, spun specialiştii APC, principiul cantității a trecut în fața oricăror considerente. Pentru lapte mai mult s-au creat rase ultra productive, adevărate mașini de produs lapte: rareori se mișcă din spațiul lor, sunt supraalimentate (în furajele acestor animale se găsesc, pe lângă nutrienți, numeroase alte ingrediente – hormoni, antibiotice, agenți potențatori etc.) și mulse de trei ori pe zi.
Când cunoști detalii despre aceste practici ești îndreptățit să te întrebi dacă în aparatele de muls se scurge lapte, sau un lichid nutritiv care conține și cantități însemnate din ingredientele dietei animalului, care ne disturbă organismul. Pentru precipitatele din lapte – toată clasa de brânzeturi – s-au creat tot felul de coagulanți chimici (unii au fost menționați mai sus) care asigură randamente superioare coagulării cu cheag de animal (care a devenit extrem de scump). Aşadar, doar informaţia, atenţia şi grija pentru sănătatea dar şi pentru banii noştri, ne vor putea face să citim de două ori o etichetă, să evităm să ascultăm reclamele mincinoase şi să gândim nu de două, ci de nouă ori înainte de a aduce acasă o brânză sau un caşcaval fără să avem un minimum de informaţie asupra acestor produse. Practic, nu există niciun produs care să nu conţină măcar una dintre substanţele descrise mai sus.Cea mai importantă măsură ce trebuie luată este citirea cu atenţie a ingredientelor şi alegerea unui produs care să conţină cât mai puţine E-uri, uleiuri vegetale, amidon, sare în cantităţi mari, cloruri etc. Important de ştiut şi de luat în seamă sunt dezastrele şi bolile pe care multe din substanţele din conţinutul celor mai multe aflate la vânzare, le pot aduce odată cu consumul lor.
Deși în toate materialele preluate de la specialiștii acestei asociații sunt specificare clar numele produselor și producătorii (a se vedea articolele despre salamuri, crenvurști, ape minerale etc) acest studiu a fost făcut pe categorii de produse (brânzeturi topite, cașcaval vegetal, etc) nefiind specificate în mod concret numele produselor analizate. Este bine de reținut, spre exemplu, faptul că absolut toate brânzeturile topite conțin aditivi și săruri de topire, iar toate cașcavalurile vegetale conțin uleiuri sau alte grăsimi vegetale (ulei de palmier, soia etc).
