CASETA DE SĂNĂTATE – 15 noiembrie, Ziua Naţională fără Tutun: Românii, locul 9 în Europa la fumat

Cotidianul “Magazin Sălăjean” şi Direcţia de Sănătate Publică Sălaj oferă cititorilor o nouă rubrică permanentă – “Caseta de sănătate”, în care cei interesaţi vor putea afla informaţii, statistici, sfaturi pe probleme de sănătate.

Ziua Naţională fără Tutun este marcată, în fiecare an, în a treia joi din luna noiembrie, printr-o iniţiativă menită a atrage atenţia asupra impactului pe care îl are fumatul asupra sănătăţii oamenilor. Şi în acest an, vor avea loc activităţi de informare, sensibilizare şi conştientizare în mediul şcolar, familial şi în comunitate, cu privire la riscurile consumului de tutun şi de formare de abilităţi de viaţă sănătoasă. Campania are ca obiective creşterea numărului de persoane care nu încep să fumeze şi a celor care renunţă la fumat, protecţia faţă de expunerea la fumul de tutun.
În România, se fumează zilnic peste 5 milioane de pachete de ţigări, iar aproximativ 85 la sută dintre pacienţii cu cancer bronhopulmonar sunt fumători, potrivit Societăţii Române de Pneumologie. 70 de decese sunt cauzate zilnic de fumat. Totodată, acelaşi for subliniază că 42.000 de oameni suferă complicaţii provocate de ţigări.
Printre numeroasele avantaje ale renunțării la fumat se numără:
• crește speranța de viață;
• scade riscul producerii unui infarct miocardic;
• scade riscul formării unei tumori maligne (canceroase);
• un mod de viață mult mai sănătos;
• mai mulți bani economisiţi.
Ministerul Sănătăţii, prin Institutul Naţional de Sănătate Publică asigură coordonarea la nivel national a acestei campanii. Activităţi propuse: afişarea de postere, distribuirea de ghiduri de specialitate şi pliante, discuţii interactive, întâlniri de lucru cu partenerii din cadrul campaniei.

28 la sută dintre români sunt fumători

La nivel mondial, consumul de tutun ucide anual aproximativ 6 milioane de oameni, din care 600.000 sunt nefumători, expuşi fumatului pasiv. Estimarea este că, până în 2030, consumul de tutun va determina direct sau indirect mai mult de 8 milioane de decese în fiecare an, iar mai mult de 80 la sută dintre acestea vor fi înregistrate în ţările slab dezvoltate.
Conform Eurobarometrului 2017, realizat de Comisia Europeană și publicat cu ocazia Zilei Mondiale fără Tutun, în România consumul de tutun se mentine încă relativ ridicat, cu o prevalenţă a fumatului de 28 la sută în rândul celor cu vârsta peste 15 ani, aproape de media europeană (26 la sută). În rândul bărbaţilor, prevalenţa este de 38 la sută, în rândul femeilor de 19 la sută.
România se situează pe locul 9 în Uniunea Europeană, alături de Cipru, Austria, Slovenia și Spania. Deși fumează mai puțin decât grecii (37 la sută), bulgarii și francezii (36 la sută), românii consumă considerabil mai mult tutun decât suedezii (7 la sută) și englezii (17 la sută).

Tot mai mulți tineri se apucă de fumat

Raportul european arată ca procentul tinerilor care se apucă de fumat, respectiv cei din categoria de vârsta 15-24 de ani, a crescut de la 25 la sută, cât era în 2014, la 29 la sută în 2017. Datele arată că se debutează precoce, ceea ce se întâmplă și la adolescenții români. De asemenea, cifrele ne arată şi că există un procent important de fumatori înrăiţi care nu au renunţat la acest viciu chiar dacă legea antifumat a intrat în vigoare.
Adoptarea celei mai semnificative politici de sănătate publică din ultimii ani, legea care a interzis fumatul în spaţiile publice închise, a determinat saltul important al României de 12 poziții, de pe locul 19 pe locul 7, în clasamentul european al politicilor de control al tutunului — Scala Europeană de control al tutunului.
Efectele directe ale acestei politici au dus la scăderea numărului de internări asociate bolilor exacerbate de fumatul pasiv. Conform rezultatelor Eurobarometrului 2017 realizat de Comisia Europeană, reducerea expunerii la fum de tutun este semnificativă în România în 2017 faţă de 2014: în baruri a scăzut cu 69 de puncte procentuale (de la 80, la 11 la sută) iar în restaurante a scăzut cu 53 de puncte procentuale (de la 59, la 6 la sută).

Țigaretele, în topul preferințelor

Conform celui mai recent studiu Global Adult Tobacco Survey realizat în România (GATS 2011), prevalenţa curentă a fumatului este 26,7 la sută (4,85 milioane locuitori). Prevalenţa este mai mare în rândul bărbaţilor decât în rândul femeilor: 37,4 la sută faţă de 16,7 la sută. 24,3 la sută fumează zilnic: 34,9 la sută din bărbaţi şi 14,5 la sută din femei, iar 2,4 la sută sunt fumători ocazionali: 2,5 la sută din bărbaţi şi 2,2 la sută dintre femei.
Prevalenţa maximă pe vârste se înregistrează în rândul persoanelor de 25-44 ani (36,3 la sută), iar cea minimă la cei cu vârsta ≥ 65 de ani (7,6 la sută).
În rândul bărbaţilor, cea mai scăzută prevalenţă este declarată de cei cu studii superioare (36,4 la sută), în timp ce în rândul femeilor prevalenţa a fost mai mare în rândul celor cu studii medii sau superioare (19,6 la sută, respectiv 20 la sută) şi minimă în rândul femeilor cu studii elementare (14,7 la sută).
Principalul tip de produs din tutun utilizat este reprezentat de ţigarete, consumate de 26,5 la sută din populaţie (bărbaţi: 37,1 la sută, femei: 16,7 la sută), iar numărul mediu de ţigări fumate pe zi este de 16,6: 17,7 pentru bărbaţi şi 14,1 pentru femei.
Majoritatea celor chestionaţi (83,6 la sută) au primit informaţii împotriva fumatului prin intermediul mass-media sau afişaje în locuri publice: la televizor de către 76,7 la sută, pe panourile publicitare – 25,8 la sută şi, mai puţin frecvent, la radio – 25,3 la sută.

O treime dintre fumători au încercat să renunțe la viciu

În privinţa renunţării la fumat, dintre fumătorii actuali şi ex-fumători 35,5 la sută au făcut o încercare de a renunţa în ultimele 12 luni. Printre fumătorii care au vizitat un medic în cursul ultimelor 12 luni, 82,1 la sută au fost întrebaţi de acesta despre istoria lor privind fumatul, iar 81,9 la sută au primit sfaturi să renunţe la fumat. Cei mai mulţi dintre cei care au încercat să renunţe (80,8 la sută) au dorit să facă acest lucru fără ajutor. Doar 8,2 la sută au utilizat terapia de substituţie, 1,4 la sută folosind un alt medicament prescris; 1,7 la sută prin consiliere şi consultanţă; 6,8 la sută au folosit pentru renunţare produse naturale din plante, acupunctură, sau alte metode.
Printre nefumători, prevalenţa expunerii la fumatul pasiv la domiciliu a fost de 24,4 la sută (aproximativ 3,2 milioane nefumători).