Asociaţia Pro Consumatori (APC), organizaţie de utilitate publică, membră a Organizaţiei Europene a Consumatorilor (BEUC), cu o activitate neîntreruptă de peste 30 de ani în domeniul apărării drepturilor şi intereselor economice ale consumatorilor, atrage atenţia Ministerului Sănătăţii că în România se vând măşti de protecţie care induc în eroare consumatorii în privinţa protecţiei asigurate de aceste produse împotriva SARS-CoV-2, conform unui comunicat de presă.
APC solicită Direcţiei Generale a Vămilor să acorde atenţia cuvenită procesului de vămuire a importurilor de măşti de protecţie şi a altor materiale sanitare (dezinfectanţi, combinezoane, viziere etc.) folosite în această perioadă pentru protecţia împotriva SARS-CoV-2.
APC solicită Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor să verifice de îndată dacă etichetarea acestor produse este înşelătoare.
APC solicită Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale să verifice conformitatea măştilor faciale de uz medical.
APC solicită Inspecţiei Muncii să verifice conformitatea echipamentelor individuale de protecţie (semi-măşti filtrante împotriva particulelor).
Potrivit comunicatului, în actualul context sanitar de creştere alarmantă a numărului de îmbolnăviri cu SARS-CoV-2, fapt care a determinat impunerea purtării măştii de protecţie în Bucureşti şi alte oraşe mari ale ţării, şi în spaţiile deschise, APC solicită instituţiilor statului român cu atribuţii pe zona supravegherii pieţei să verifice măştile de protecţie respiratorie atât din punct de vedere al etichetării, cât şi din punct de vedere al îndeplinirii parametrilor asumaţi de producător prin intermediul etichetei sau al ambalajului colectiv.
Cu privire la măştile fashion, APC face următoarele precizări pentru consumatori:
– sunt lavabile, reutilizabile şi ajustabile,
– nu oferă protecţie împotriva bacteriilor şi virusurilor,
– oferă protecţie doar împotriva inhalării prafului, polenului şi stropirii cu picături mari de salivă,
– nu protejează împotriva Covid-19,
– nu sunt sterile,
– nu sunt dispozitive medicale, adică nu îndeplinesc cerinţele standardului SR EN 14683:2019,
– nu sunt echipamente individuale de protecţie, adică nu îndeplinesc cerinţele standardului SR EN 149:2009.
În ceea ce priveşte măştile de protecţie respiratorie împotriva SARS-CoV-2, APC recomandă consumatorilor să folosească în această perioadă fie măşti faciale de uz medical, fie semi-măşti filtrante împotriva particulelor. Măştile faciale de uz medical sunt fabricate cu respectarea cerinţelor standardului SR EN 14683:2019 şi sunt de trei tipuri:
– tip I la care parametrul eficienţă de filtrare bacteriană este mai mare sau egal cu 95%,
– tip II la care parametrul eficienţă de filtrare bacteriană este mai mare sau egal cu 98%,
– tip II R la care parametrul eficienţă de filtrare bacteriană este mai mare sau egal cu 98% (măştile tip II R se deosebesc de cele tip II prin capacitatea acestora de a reţine eventualele jeturi de fluide direcţionate către acestea, precum şi printr-o mai bună respiraţie).
Semi-măştile filtrante împotriva particulelor sunt fabricate cu respectarea cerinţelor standardului SR EN 149:2009 şi sunt de trei tipuri:
– FFP1 unde capacitatea de filtrare pentru particule cu dimensiune medie de 0,3 microni este mai mare sau egală cu 80%,
– FFP2 unde capacitatea de filtrare pentru particule cu dimensiune medie de 0,3 microni este mai mare sau egală cu 94%,
– FFP3 unde capacitatea de filtrare pentru particule cu dimensiune medie de 0,3 microni este mai mare sau egală cu 99%.
Măştile de tip FFP1 şi FFP2 sunt prevăzute cu valve de expiraţie care asigură doar protecţia celui care poartă masca faţă de aerosolii din atmosferă, însă aerul expirat, potenţial contaminat, nu este filtrat înainte de a fi eliberat în atmosferă (Sursa: Răspunsul oferit la solicitarea APC de către Centrul de Cercetare Ştiinţifică pentru Apărare CBRN şi Ecologie din cadrul Ministerului Apărării Naţionale).
În România, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale a notificat Comisiei Europene şi celorlalte state membre prin intermediul bazei de date NANDO, cele două organisme de evaluare a conformităţii pentru anumite tipuri de echipamente individuale de protecţie, Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Muncii Alexandru Darabont din Bucureşti, respectiv Institutul Naţional de Cercetare -Dezvoltare pentru Securitate Minieră şi Protecţie Antiexplozivă din Petroşani.
„România este în play-off-ul Uniunii Europene în privinţa importului de măşti cu o valoare de 272 milioane de euro în primele şase luni de pandemie, însă până la această dată nu a transmis nici măcar o alertă pe platforma Safety Gate. Acest fapt demonstrează că nu există preocupare din partea instituţiilor statului român cu atribuţii în domeniul materialelor sanitare pentru a asigura populaţiei României măşti conforme care să o protejeze împotriva infecţiei cu SARS-CoV-2. Costurile legate de testarea parametrilor de conformitate a măştilor de protecţie respiratorie împotriva SARS-CoV-2 sunt insignifiante ca mărime pentru bugetul unei instituţii ca Ministerul Sănătăţii, variind între 300 lei (determinarea rezistenţei la stropire) şi 650 lei (determinarea eficienţei de filtrare bacteriană) pentru un tip de mască. Având în vedere că Ministerul Sănătăţii nu doreşte testarea măştilor de protecţie folosite de români în această perioadă, nu ne rămâne decât să citim eticheta şi să plecăm de la premisa că anumiţi producători sunt de bună credinţă şi nu ne pun viaţa şi sănătatea în pericol prin punerea la vânzare de măşti neconforme. Folosiţi numai măşti fabricate în România pe eticheta cărora există menţiunea referitoare la parametrul eficienţă de filtrare bacteriană sau cea referitoare la faptul că protejează împotriva SARS-CoV-2, ambele menţiuni fiind însoţite de specificarea standardului agreat la nivelul Uniunii Europene, respectiv SR EN 149 sau SR EN 14683”, a declarat Conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte APC
articol util….