Administrarea celui de-al treilea tip de vaccin anti-Covid ajuns în România, cel conceput și produs de Oxford University/AstraZeneca, a început astăzi. Până la sfârșitul săptămânii trecute au fost programate 142.100 de persoane, dintre care peste 69.000 sunt femei și peste 72.000 bărbați. Vaccinul se administrează doar persoanelor sub 55 de ani. Comitetul de coordonare a anunțat că sunt 1.5 milioane de programări pentru toate tipurile de vaccin. Sunt 673.593 de persoane pentru prima doză, iar 923.247 sunt pentru doza de rapel. Pentru vaccinarea cu serul AstraZeneca vor fi deschise 180 de centre noi, care sunt lângă centrele de vaccinare existente. La scurt timp după deschiderea platformei pentru AstraZeneca s-au înscris 100.000 de persoane. Programarea a început în 1 februarie. Sesiunea de vaccinare este 15 februarie – 6 martie. Ulterior se vor deschide noi sloturi pentru vaccinare. Deși specialiștii spun că vaccinul Astra Zeneca este mai ieftin și mult mai ușor de păstrat, intrarea lui pe piață a generat “îndoieli privind eficacitatea serului pentru cei în vârstă și în cazul mutațiilor” (Deutsche Welle). Vaccinul AZD1222 a fost dezvoltat de o echipă a Universității Oxford împreună cu concernul farmaceutic AstraZeneca. Din echipa de cercetare fac parte specialiști ai Institutului Jenner și ai Oxford Vaccine Group. Vaccinul este un așa-numit vaccin vector, fiind diferit ca tehnologie de fabricație și mod de acțiune de celelalte două vaccinuri, Pfizer și Moderna. Potrivit Institutului Paul Ehrlich (PEI) din Germania, vaccinul se bazează pe virusuri de răceală de la cimpanzei, inofensive pentru oameni. Acești așa-numiți viruși de răceală din familia adeno-virusului au fost modificați astfel încât să conțină gena cu planul de producere a unei proteine de suprafață optimizate a coronavirusului (proteina SARS-CoV-2 spike). După vaccinare, virusul vaccinului pătrunde în câteva celule umane. Acestea folosesc gena pentru a produce proteina spike. Apoi, sistemul imunitar recunoaște acest lucru ca un corp străin și reacționează formând anticorpi și celule T, care protejează în mod ideal împotriva infecției cu coronavirusul Sars-Cov-2. Vaccinul AstraZeneca a fost aprobat până în prezent în peste 50 de țări de pe cele patru continente, a anunțat compania. Prima țară care a acordat aprobarea a fost Marea Britanie, în 30 decembrie 2020, urmată de piețele mari, cum ar fi UE și India.
Eficiența vaccinului AstraZeneca în procente
Împotriva coronavirusul original, vaccinul AstraZeneca a atins o eficiență de 76 la sută în testele clinice, după prima doză. Administrat la 12 săptămâni sau mai multe după prima doză, rapelul ridică eficacitatea la 82 la sută. Un alt studiu a constatat o eficacitate de 84 la sută. Într-o altă investigație, s-a constatat că vaccinul a redus durata răspândirii și a redus sarcina virală, ceea ce ar putea încetini transmiterea virusului. Pe baza acestor date, vaccinul a primit aprobare în multe țări. Un studiu al vaccinului AstraZeneca împotriva variantei B117, raportat pentru prima dată în Marea Britanie, a stabilit o eficacitate similară cu cea împotriva virusului original. Rezultatele studiului arată că vaccinul împotriva variantei britanice este eficient în proporție de 75 la sută.
BioNTech Pfizer și Moderna
Celelalte două vaccinuri, produse de BioNTech Pfizer și Moderna, sunt concepute folosind tehnologia ARN mesager – așadar o altă tehnologie față de cea folosită de Oxford/AstraZeneca. Acest tip de vaccin învață corpul să creeze anticorpii necesari în lupta cu virusul. Anticorpii sunt pregătiți să lupte cu virusul real atunci când persoana vaccinată este expusă la infecția cu SARS-CoV-2. ARN-ul mesager pătrunde în celulele umane, unde transmite informația necesară producerii proteinelor proprii virale, față de care, ulterior, se vor dezvolta anticorpii. Fragmentele de ARN mesager sunt deteriorate de enzimele proprii celulelor umane într-un interval de până la 5-7 zile și nu influențează în vreun fel ADN-ul celular, având în vedere că nu pătrund în nucleu.
Cât de eficiente sunt vaccinurile Pfizer și Moderna?
Eficacitatea celor două vaccinuri este aproximativ aceeași. Vaccinul BioNTech Pfizer (Comirnaty) are o eficacitate de 95% în prevenirea bolii COVID-19, în timp ce vaccinul Moderna are eficacitate de 94.1%. Pentru niciunul dintre vaccinuri nu se poate spune încă măsura în care previn și infecția asimptomatică cu virusul SARS-CoV-2. Protecția pe termen lung nu poate fi cunoscută cu exactitate până în prezent pentru vreunul dintre vaccinurile aprobate de EMA. Vaccinul Pfizer este aprobat pentru utilizare începând cu vârsta de 16 ani, în timp ce vaccinul Moderna este aprobat de la vârsta de 18 ani, după cum se arată în prezentarea postată pe portalul guvernamental vaccinare-covid-19.
Foto: Reuters
