31 MAI – ZIUA MONDIALĂ FĂRĂ TUTUN

Direcția de Sănătate Publică Sălaj informează că în fiecare an la data de 31 mai la nivel mondial se celebrează Ziua Mondială fără Tutun pentru a conștientiza populația cu privire la efectele nocive ale consumului de tutun și ale fumatului pasiv dar și pentru descurajarea utilizării acestuia sub orice formă. Consumul de tutun este principala cauză de deces prevenibilă în lume și este totodată și cea mai importantă cauză de deces în Uniunea Europeană, fiind și unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru sănătate care poate fi evitat.
În Uniunea Europeană datele prezentate în raportul Health at a Glance Europe 2022, arată că aproximativ 26% din toată populația și 29% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 15-24 de ani fumează. Vârsta de începere a fumatului este de obicei înainte de 25 de ani, cu risc maxim de adicție. Există noi evidențe care arată că adolescenții și tinerii sunt mai susceptibili la adicție în comparație cu persoanele din grupe de vârstă mai mari.
În România, conform studiului Institutului Național de Statistică din anul 2021, procentul persoanelor fumătoare în rândul adolescenților și tinerilor din grupa de vârstă 15‐24 ani, care fumează zilnic este de 10,16% în timp ce 9,81% fumează ocazional. De aceea, prevenirea începerii fumatului rămâne una dintre strategiile cheie de control a epidemiei de fumat, în timp ce limitarea consumului de tutun este una dintre cele mai eficiente modalități de a salva vieți și de a îmbunătăți starea generală de bine.
Fumatul convențional provoacă expunerea la un amestec letal de peste 7.000 de substanțe chimice toxice, inclusiv cel puțin 70 de agenți cancerigeni care pot deteriora aproape fiecare sistem de organe din corpul uman. Efectele negative asupra organismului sunt multiple, de la deteriorarea funcționalității sale normale până la deteriorări structurale și carcinogeneză pentru diferite tipuri de cancer.
Nu există niciun mod sigur de a consuma tutun, iar fumatul este cel mai periculos, fumul de tutun generând cel mai mare risc de cancer, întrucât cele mai multe substanțe toxice, inclusive substanțe cancerigene, apar în timpul procesului de ardere. Daunele cauzate de tutun încep înainte de naștere, deoarece femeile însărcinate care fumează pot da naștere copiilor cu risc mai mare de tulburări congenitale, cancer, boli pulmonare, greutate mică la naștere și moarte subită.
Riscul de cancer pulmonar este de 20 – 25 de ori mai mare la bărbații și femeile care fumează, în raport cu cei care nu fumează și crește cu numărul anilor de fumat, cu numărul de țigarete fumate pe zi și cu cât vârsta la care fumătorul începe să fumeze este mai mică. În Europa, fumatul cauzează aproximativ 82 % din cazurile de cancer pulmonar. De asemenea, fumul de tutun cauzează cancer la nefumătorii care inhalează fumul de tutun și la copiii părinților care fumează. Pe lângă riscurile de cancer, fumatul este factor de risc pentru alte boli netransmisibile: bolile cardiovasculare, diabetul și bolile respiratorii. Riscul de mortalitate și morbiditate în rândul fumătorilor din cauza bolilor legate de tutun, cum ar fi boala cardiacă ischemică, crește odată cu numărul de țigări fumate pe zi.
Țigările electronice dau adicție și sunt dăunătoare sănătății. Pentru că nu există dovezi cu privire la efectele acestora pe termen lung, prin noutatea acestor produse, producătorii acestor dispozitive le propun ca modalitate de renunțare la fumatul clasic, plecând de la premiza că ar fi mai puțin nocive pentru sănătate în comparație cu țigările clasice. Totuși, dovezile existente până la acest moment nu sprijină acest punct de vedere. O îngrijorarea este reprezentată de începerea utilizării acestor produse de către adolescenți și tineri prin riscul de a deveni dependenți de nicotină și ulterior de a începe fumatul classic.
Un studiu privind efectele țigărilor electronice asupra sănătății individuale și la nivelul sănătății publice semnalează faptul că efectele negative ale acestor dispozitive depășesc orice potențial beneficiu ar putea avea acestea în comparație cu țigările convenționale. atât prin faptul că prezintă riscuri pe termen scurt mai ales în ceea ce privește sănătatea pulmonară, cât și potențialului efect asupra sănătății publice dat de adoptarea fumatului de țigări electronice de către noi generații de consumatori de tutun. Vapatul în rândul adolescenților și tinerilor reprezintă un motiv de îngrijorare în ceea ce privește riscul ca aceștia să devină dependenți de tutun la vârste mici și efectele adeverse ale țigărilor electronice asupra sistemului lor respirator aflat încă în dezvoltare. Țigările electronice dau depedență, sunt dăunătoare pentru sănătate și ar trebui să fi reglementate pentru protejarea sănătății publice. Copiii și adolescenții care utilizează țigările electronice își pot dubla riscul de a fuma țigări.
Din perspectiva implicaţiilor financiare, patologiile asociate fumatului conduc la costuri foarte mari cu investigaţii, tratament, îngrijiri paliative. Consumul de tutun reprezintă una dintre provocările cele mai importante de sănătate publică, atât la nivel mondial, cât şi în ţara noastră, prin faptul că acesta este un factor de risc major pentru bolile cronice. Cu toate că țara noastră nu se diferenţiază semnificativ faţă de Uniunea Europeană în ceea ce priveşte comportamentul de fumat, incidenţa şi mortalitatea cauzate de patologiile asociate fumatului ne poziționează cu mult deasupra mediei UE. Prevenţia reprezintă viitorul, iar consumul de tutun este recunoscut ca fiind cea mai importantă cauză evitabilă a bolilor cronice astfel încât reducerea lui se asociază cu cea mai semnificativă îmbunătăţire a indicatorilor care reflectă calitatea vieţii. Mai mult, bolile cronice provocate de fumat nu apar imediat, ci după 15 – 20 de ani de consum.
Renunţarea la fumat creşte calitatea vieţii şi aduce avantaje majore şi imediate asupra sănătăţii. Foştii fumători au o speranţă de viaţă mai mare decât cei ce continuă să fumeze, iar riscul de cancer pulmonar, atac de cord, atac cerebral şi boli cronice obstructive scade considerabil. Renunţarea la fumat înainte de a avea o sarcină sau în timpul sarcinii reduc riscul de avort, naştere prematură şi greutate mică la naştere a copilului, precum şi a altor complicaţii.
Înţelegerea şi conştientizarea importanţei prevenţiei încă de la cele mai fragede vârste şi adoptarea unor comportamente şi a unui stil de viaţă sănătos, vor avea pe termen scurt, un impact major asupra conştientizării factorilor de risc şi schimbării mentalităţii populaţiei, iar pe termen lung, asupra îmbunătăţirii stării de sănătate şi creşterii speranţei de viaţă.

M. S.