Investiţii de milioane de lei sunt încă nefuncţionale în comunele Sălajului, deşi au fost demarate în urmă cu şase-şapte ani. Ba mai mult, unele dintre ele au început să se degradeze. Autorităţile locale ridică neputincioase din umeri şi speră că vor primi, până la urmă, banii promişi de Guvern pentru a putea finaliza proiectele.
Baze sportive cu terenuri omologabile pentru competiţii naţionale, kilometri de conducte de apă şi de canalizare abandonate sub pământ şi pasarele neterminate aşteaptă, de ani buni, o nouă tranşă de bani de la bugetul statului. Celebra Ordonanţă 7/2006 a asigurat, la momentul respectiv, sume consistente primăriilor, pe criterii politice, pentru amenajarea de baze sportive, reţele de alimentare cu apă şi de canalizare, respectiv construcţia de pasarele pietonale.
La nivelul judeţului, 18 comune şi oraşul Jibou s-au numărat printre beneficiarii de finanţări prin Ordonanţa 7. Cele mai multe au primit bani pentru construcţia de baze sportive – Crişeni (sat Gîrceiu), Ileanda, Pericei, Agrij, Carastelec, Chieşd, Halmăşd (sat Drighiu), Hereclean, Ip, Nuşfalău şi Jibou, cinci, pentru alimentare cu apă (Benesat, Creaca, Meseşenii de Jos, Mirşid şi Rus), patru, pentru canalizare (Crişeni, Letca, Pericei şi Vîrşolţ), iar două, pentru pasarele pietonale (Ileanda şi Lozna).
Niciunul dintre primarii care nu au finalizat investiţiile nu ştiu să spună când vor fi încheiate lucrările ori când se va relua finanţarea lor.
Loznenii îşi pun vieţile în pericol
Pasarela pietonală peste Someş ce ar trebui să lege satul Cormeniş, şi, implicit, comuna Lozna, de Răstoci, nu este gata nici acum, deşi lucrările au demarat în 2008. În aceste condiţii, localnicii sunt nevoiţi să traverseze Someşul cu o barcă fragilă, punându-şi de fiecare dată vieţile în pericol, ne spune primarul Augustin Sabou. Ba mai mult, când plouă abundent, râul se umflă, iar oamenii nu au cum să ajungă pe partea cealaltă.
Potrivit edilului, investiţia se ridică la 2,2 milioane de lei, însă din lipsă de fonduri, lucrările au fost întrerupte anul trecut. „Lucrarea este gata în proporţie de 85 la sută. Ne-ar mai trebui 400.000 de lei ca să putem da în folosinţă pasarela. Toate materialele necesare sunt la faţa locului, însă nu avem banii necesari pentru a plăti constructorul ca să termine investiţia”, a precizat primarul, exprimându-şi speranţa că guvernanţii vor cuprinde lucrarea în lista obiectivelor finanţate prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL).
Constructorul de la Crişeni cere mai mulţi bani
Toţi locuitorii comunei Crişeni ar fi trebuit să beneficieze de canalizare menajeră graţie unui proiect pe Ordonanţa 7. Nu a fost să fie aşa, cel puţin, nu deocamdată, şi asta tot din cauza banilor insuficienţi. „Proiectul de introducere a canalizării menajere în comuna Crişeni s-a ridicat la 3,5 milioane de lei, însă de-a lungul anilor nu am primit decât 2,8 milioane de lei. Investiţia este blocată în momentul de faţă, în condiţiile în care constructorul a refuzat să continue lucrarea la preţurile negociate în contractul semnat acum şapte ani”, explică primarul Maior Andrei. Acesta susţine că în cursul zilei de miercuri, reprezentanţi ai autorităţilor locale şi judeţene se vor întâlni cu cei ai firmei constructoare pentru a găsi o soluţie. „Constructorul ne-a cerut să ajustăm preţurile din contract, întrucât de-a lungul anilor materialele de construcţii s-au scumpit, iar inflaţia a crescut. Contractul nu poate suferi, însă, modificări”, a precizat primarul. „În cazul în care nu vom găsi o formă legală să continuăm cu actualul constructor, vom fi nevoiţi să organizăm o nouă licitaţie”, conchide Maior.
Bază sportivă fără tribune la Chieşd
Deşi au în centrul de comună o bază sportivă de 600.000 de lei, fotbaliştii de la AS Chieşd se antrenează în continuare pe terenul din Sighetu Silvaniei. Autorităţile din comună aşteaptă încă tranşa de 125.000 de lei pe care guvernanţii au promis-o în 2006, pentru a putea inaugura investiţia. „De doi ani nu am mai primit niciun ban, iar investiţia este gata în proporţie de 80 la sută. Mai avem nevoie de bani pentru a finaliza tribunele şi vestiarele, pentru a face racordarea la reţeaua de energie electrică şi a realiza instalaţia de iluminat”, explică primarul Ioan Cătană.
Investiţie neinteresantă pentru comunitatea din Ip
O altă bază sportivă zace la Ip. Cum aici nu există, încă, o echipă de fotbal, iar priorităţile comunităţii sunt altele, autorităţile locale nu s-au preocupat de darea în folosinţă a terenului de fotbal. Ba mai mult, spune primarul Markus Laszlo, bugetul comunei nu poate suporta contribuţia locală aferentă proiectului. „Lucrările au început prin 2008, iar de-a lungul anilor banii au venit eşalonat de la bugetul statului. Din lipsă de fonduri, nu am reuşit să o finalizăm. Este proiectul fostului primar, aşa că nu mă pronunţ în privinţa utilităţii acestei investiţii. Probabil îşi va dovedi utilitatea în viitor, dacă luăm în calcul că în curând comuna ar putea avea echipă de fotbal”, a precizat edilul în funcţie.
Salvarea ar putea veni prin PNDL
Majoritatea edililor îşi spun speranţa în Programul Naţional de Dezvoltare Locală, care le-ar putea asigura banii necesari finalizării proiectelor demarate în 2007-2008 prin Ordonanţa 7.
Potrivit informaţiilor furnizate de către reprezentanţii Consiliului Judeţean (CJ) Sălaj, în acest an, judeţului i-au fost alocaţi în cadrul PNDL 20 milioane de lei.
Pentru obiective de investiţii în continuare, subprogramul „Modernizarea satului românesc”, au fost distribuiţi 4,6 milioane de lei, pentru 13 comune. Banii au ca destinaţie realizarea, extinderea, reabilitarea, modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi staţii de tratare a apei, respectiv sisteme de canalizare şi staţii de epurare a apelor uzate. Alte 12 comune s-au ales cu 5 milioane de lei, pentru reabilitarea şi modernizarea drumurilor comunale, iar două comune au primit 900.000 de lei pentru realizarea, modernizarea şi reabilitarea de poduri şi podeţe.
În cadrul subprogramului infrastructură la nivel judeţean, investiţii în continuare, CJ Sălaj a primit 2,65 milioane de lei pentru reabilitarea a trei sectoare de drum: Bogdana-Agrij (11 kilometri), Agrij-Românaşi (10 kilometri) şi Cerîşa-Cosniciu de Jos (4 kilometri).
Oficialii judeţeni ne-au mai declarat că pentru obiective de investiţii noi în nouă comune – realizarea, extinderea, reabilitarea, modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi staţii de tratare a apei, respectiv sisteme de canalizare şi staţii de epurare a apelor uzate – a fost alocată suma de 1,6 milioane de lei. Alte 3,2 milioane de lei vor ajunge la 18 comune pentru reabilitarea şi modernizarea unor drumuri comunale.
În cadrul subprogramului infrastructură la nivel judeţean, obiective de investiţii noi, CJ Sălaj a primit 2 milioane de lei pentru modernizarea drumului judeţean Nuşfalău-Făgetu, respectiv pod peste Valea Crasnei, la Derşida.
La lozna s-a terminat de mult podul. nu se mai trece apa cu barca de ani de zile! sunteti siguri pe ce scrieti?