Iubitorii tradițiilor populare au participat la șezătoarea de la Bădăcin

Alexandru Moldovan

Zeci de iubitori ai tradițiilor populare din Sălaj au participat, sâmbătă, la Bădăcin, la un inedit eveniment ce și-a dorit să refacă, într-o manieră contemporană, șezătorile organizate în trecut, în mediul rural, manifestarea fiind parte a proiectul itinerant „Șezători în țara Silvaniei”, inițiat de Fundația pentru Educație și Dezvoltare locală AGAPIS.
După o primă ediție de succes, desfășurată în luna februarie, la Centrul de Cultură și Artă din Zalău, cea de-a doua manifestare a strâns sâmbătă, în ciuda vremii nefavorabile, în satul cunoscut mai degrabă ca locul unde a trăit o mare parte din viață marele om politic Iuliu Maniu, numeroși localnici îmbrăcați în costume populare, alături de persoane care apreciază tradițiile locale, din întreg județul.
Găzduită în generoasa gospodărie a unei familii din sat, atipica șezătoare a avut parte de muzică și dansuri populare, depănarea unor amintiri modul în care se desfășurau asemenea eveniment în trecut, dar și un bogat sortiment de mâncăruri tradiționale, unde la loc de cinste au fost plăcintele cu diverse umpluturi, de la clasica brânză, la mai puțin obișnuita lobodă, sarmalele, clisa și palinca de Bădăcin. Maestru bucătar Mircea Groza a pregătit pentru cei prezenți o „șoancă” (șuncă n.r.) de porc la cuptor și un ceaun cu un preparat după o rețetă romană.
„Când vii bade-n șezătoare/ nu sta la ușă-n picioare/ Uită-te-n casă de-a rândul/ Și te-așază un-ți gândul/ De ți-e gându-n altă parte/ Du-te bade mai departe/ Că sunt multe șezători/ Cu fete și cu feciori” — iată versurile unuia din cântecele interpretate de femeile din Bădăcin, la șezătoare.
Potrivit Alinei Zară Prunean, inițiatoare a proiectului „Șezători în Țara Silvaniei”, unul dintre subiectele discutate a fost cel al batistelor tradiționale din vechiul costum popular, accesoriu pe care și l-ar dori readus în actualitate, în ținutele moderne.
„Femeile, aseară, număraseră 670 de sarmale, 10 pâini de casă mari și 200 de plăcinte, pentru care ele sunt renumite, plăcinte care se fac în fiecare sâmbătă, la Bădăcin, indiferent dacă au musafiri sau nu. A fost și o parte din Ansamblul Folcloric ‘Meseșul;, cu soliste care le-au cântat și bădăcinenii au jucat ca la vechile danțuri de pe aici, iar doamnele de aici au cântat și au reprodus o mică parte din habele (șezători n.r.) de altădată, după care femeile s-au mutat în casă, la șezătoare, unde am povestit despre batista veche, din costumul popular, pe care noi vrem s-o reproducem modern, contemporan, s-o transformăm și să completăm kit-ul nostru de suveniruri din Țara Silvaniei”, a declarat sâmbătă, Alina Zară Prunean.
De asemenea, pentru că se aflau în satul ce se leagă de numele fostului premier al României din perioada interbelică, Iuliu Maniu, doritorii au putut vizita și casa memorială a marelui om politic, alături de muzeul organizat la subsolul bisericii greco-catolice din sat și vechea biserică din sat, unde se presupune că a fost botezat acesta, turul beneficiind de ghidajul preotului greco-catolic Cristian Borz.
Alina Zară Prunean afirmă că astfel de eveniment nu se dorește a fi o reproducere a vechilor șezători ci, mai degrabă, o manifestare adaptată nevoilor contemporane având la bază tradițiile locale.
„Practic oamenii au înțeles că vorbim despre cultura locală, despre produs local, despre mândria de a fi al locului. (…) Da, e vorba de promovarea culturii locale, a produsului local, de redescoperire. Nu e o habă tradițională ce facem noi. Adică noi n-am tors musai ca să vedem ce băiat vine, ce fete se mai mărită. E o șezătoare contemporană adaptată la nevoile noastre”, a conchis sursa citată.
Proiectul „Șezători în Țara Silvaniei” este susținut de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară SĂLAJ PLUS, Centrul de Cultură și Artă Sălaj, Muzeul Județean de Istorie și Artă — Zalău, Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Zalău, Muzeul de Pânze și Povești și Colțul Românesc.