Alexandru Moldovan
O clădire de tip tetrapylon, echivalentul antic al unui arc de triumf cu patru intrări, impresionantă prin monumentalitatea sa, a fost descoperită, în luna august, în premieră în România şi chiar în mediul militar din fostul Imperiul Roman, în castrul de la Romita, în cadrul unui proiectul de cercetare al unei echipe de arheologi din Sălaj şi Cluj, alături de specialişti ai unei universităţi din Germania.
Reprezentanţii Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău au precizat că săpăturile au vizat confirmarea existenţei unei structuri identificate prin măsurători mai vechi, dar şi prin metode de cercetare mai noi, non-invazive, respectiv magnetometrie, în faţa clădirii comandamentului castrului auxiliar din comuna Creaca, de la Brusturi, cunoscut în literatura de specialitate drept castrul de la Romita.
Proiectul a fost iniţiat de Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca, Universitatea din Bayreuth – Germania şi Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, echipa de cercetare fiind formată din George Cupcea, în calitate de responsabil ştiinţific, Felix Marcu, Horaţiu Valentin Cociş, Dan Deac, Bajusz Matyas, Ioniţă Petiş, Markus Zimmermann, Radu Zăgreanu, alături de masteranzi şi studenţi ai universităţilor menţionate.
„Săpăturile au scos la lumină bazele unei structuri mari, de tip tetrapylon, echivalentul antic al unui arc de triumf cu patru intrări, impresionantă prin monumentalitatea sa. Potrivit situaţiei arheologice, a fost identificat zidul exterior al porticului principiei (clădirea comandamentului – n.r.), cât şi o parte din via principalis, drumul principal care traversează latitudinal castrul. Potrivit cercetărilor geofizice, cele patru baze ale structurii de tip tetrapylon sunt amplasate la interescţia viei praetoria, drumul care traversează longitudinal castrul cu via principalis, echipa de cercetare identificând două asemenea baze. De asemenea, acoperişul structurii realizat din lemn, acoperit cu tegulae şi imbricaes, adică ţigle şi olane, a fost surprins arheologic, fiind reprezentat de un strat consistent compus din aceste două elemente”, a declarat Horaţiu Cociş, arheolog în cadrul Muzeului Judeţean Zalău.
Potrivit acestuia, materialul arheologic descoperit cu prilejul săpăturilor cuprinde, în mare parte, piroane şi cuie, elemente componente ale structurii, cât şi obiecte de bronz, unele dintre ele reprezentând piese de echipament militar, opaiţe, ştampile tegulare ale contingentelor militare deja atestate, fiind identificate şi monede, care urmează a fi curăţate şi datate.
„Existenţa unei asemenea structuri este o premieră în mediul militar auxiliar din Imperiul Roman. Este un debut optimist pentru viitoarele proiecte pe care le vom desfăşura pe acest sit arheologic. Prin identificarea şi cercetarea structurii de tip tetrapylon, nu doar că am făcut un pas important în înţelegerea situaţiei particulare în sine, descoperirea fiind însă foarte importantă pentru mediul militar roman în general, cercetările viitoare urmând a scoate la lumină structura în totalitatea sa. Finalizarea cercetării şi documentării de rigoare unde a fost folosită atât tehnica clasică – poză, desen, descriere cât şi cea modernă – ridicare topografică şi scanare fotogrammetrică 3D a fost urmată de protejarea primară a structurilor, utilizând material geotextil, respectiv de acoperirea suprafeţei cercetate, în vederea continuării ei anii viitori”, a subliniat Horaţiu Cociş.
În castrul auxiliar de la Brusturi au staţionat, în epoca romană, cohortele VI Thracum, respectiv II Britannica, cercetarea arheologică fiind încă într-un stadiu relativ incipient.
