Biserica Ortodoxă din Stârciu va împlini curând 100 de ani de existenţă, fiind singura din Sălaj sfinţită de către Miron Cristea, primul Patriarh al României Mari, pe atunci Episcop al Caransebeşului, la 12 septembrie 1912. Pentru a marca trecerea unui secol de când a fost dată în folosinţă, comunitatea locală va organiza, în 8 septembrie, un eveniment în Stârciu şi o slujbă religioasă la care vor lua parte nu doar localnici, ci şi sălăjeni din comunele învecinate. Consilierul local comunal Iosif Şimon ne-a declarat că biserica din Stârciu este un punct de reper pe harta comunei, mai ales că în urmă cu 2 ani a fost inclusă în lista monumentelor de patrimoniu naţional.
Monument de patrimoniu naţional – Cenuşăreasă a bugetului local
Biserica Ortodoxă din Stârciu a fost ridicată între 1904-1911, construcţia ei fiind surprinzătoare într-o localitate care a trecut la biserica greco-catolică la începutul secolului al XVIII-lea.
Clădirea surprinde prin calitatea arhitecturală, în contextul în care satul nu este tocmai unul dintre cele mai bogate din judeţ. Lăcaşul de cult are o singură navă la care s-au ataşat două hore semicirculare la interior şi poligonale la exterior. Turnul clopotniţă constituie un volum separat, alipit faţadei vestice. Biserica este acoperită cu o boltă de lemn finisată cu stuc, care devine suport pentru pictură. Un colectiv al Facultăţii de Arhitectură şi Urbanism din cadrul Universităţii Tehnice Cluj a alcătuit, la cererea Primăriei Horoatu Crasnei, un studiu amanunţit despre biserică, pentru a servi ca argument în vederea includerii ei în rîndul monumentelor istorice, lucru întâmplat în 2010.
Consilierii locali din Horoatu Crasnei au aprobat, în şedinţa ordinară din luna februarie, acordarea sumei de 1.500 de lei lăcaşului de cult respectiv, banii trebuind să acopere întregul an calendaristic. Deşi la vremea respectivă, fostul primar Iosif Şimon, a subliniat că, având în vedere aniversarea din toamnă, ar trebui alocată o sumă mai mare, de 3.500 de lei, aleşii locali nu s-au sinchisit de monumentul de patrimoniu pe care îl au în bătătură, ci l-au tratat ca pe o Cenuşăreasă a bugetului local.
Destul de rău că în bugetul consiliului local nu sunt prevăzute fonduri pentru întreţinerea activităţilor desfăşurate de cultele religioase, indiferent de confesiune, dat fiind faptul că cei care susţin bugetul local sunt oamenii de rând, aparţinători diferitelor confesiuni religioase.
Acest lucru este general valabil în aproape toate comunele şi oraşele judeţului nostru. Partea urâtă este că în campanii electorale, politicienii se folosesc de imaginea Bisericii (acolo unde li se permite), iar după alegeri uită de „binefăcătorii” lor.
Biserica furata – Care biserica ortodoxa ?! Structura si aliura sunt clar de natura occidentala. Biserica prezinta semicontraforti, adica puncte de sustinere exterioare, specifice arhitecturii occidentale derivate din neogotic. Ba mai presus exista o singura turla rectangulara, nici decum hexagonala sau circulara specifice bisericilor de rit bizantin. Ahh. si locul orologiului care mai exista sau nu azi, sunt clar specifice catolicismului. Bizantinii nu aveau introdus in programul zilnic de rugaciune „orarul”, adica cunostinta ceasului si a orelor din zi si din noapte, de aceea in limba latina existau cuvintele labores, adica cei ce munces si oratores – cei ce se roaga…
biserica nu este ortodoxa ci greco-catolica, asa cum un cunoscator vede dupa stilul arhitectural al locasului de cult….amatori
este ca in bancul cu Ceausescu: ortodocsii iau bidonul cu vopsea si scriu pe ea „ortodoxa”. Ceausescu scria „made in Romania”! Rusine!