Ne mai despart doar câteva ore de Crăciun, iar românii golesc rafturile magazinelor într-un ritm amețitor, pentru ca masa de sărbători să fie una bogată și deosebită. Puţini ştiu însă ce vor pune cu adevărat în farfurie, industria alimentară fiind o adevărată lecție de chimie când vine vorba despre aditivii alimentari. Multe ţări din Uniunea Europeană au renunţat să-i folosească pe cei demonstraţi ca fiind periculoşi pentru organism. În România însă, sunt încă folosiţi fără restricţii. Din categoria produselor foarte des cumpărate în această perioadă se numără și sortimentul de produse zaharoase denumit popular „Bomboane de pom” pe care toată lumea și le dorește în preajma sărbătorilor, atât pentru împodobirea bradului cât mai ales pentru consum.
Aceste bomboane frumos ambulate, care ne trimit mereu cu gândul la copilărie, ascund adevăruri pe care dorim să le auzim mai puțin. Bomboanele de pom au nu mai puţin de cinci aditivi în compoziția lor, în special a umpluturii: sorbat de potasiu, sortbitol, invertin şi doi emulgatori. Cel puţin unul dintre ei, E 202, se foloseşte cu restricţii în Italia, după ce studiile au arătat că poate provoca alergii. Deşi este un conservant folosit mai ales în patiserie şi panificaţie, italienii nu îl vor în pizza. În schimb, la noi a fost depistat inclusiv pe site-urile de anunţuri, la preţ redus. Dacă în cazul bomboanelor de Crăciun eticheta este vizibilă, există şi dulciuri unde pentru a vedea ingredientele e o adevărată provocare. Nu doar etichetele ascunse sunt o piedică în aflarea ingredientelor. Din cauza scrisului extrem de mic, unii au renunţat să mai citească etichetele. Caragenanul, monoglutamatul de sodiu şi nitriţii sunt aditivi folosiţi în smântâna lichida şi în majoritatea mezelurilor. Pot provoca afecţiuni gastrointestinale şi neurologice şi pot da dependenţă. Tartrazina provoacă hiperactivitate la copii şi se găseşte în sucuri. Franţa a interzis-o, România nu.
Franţa este mult mai restrictivă când vine vorba de aditivii alimentari. Coloranţii amarant, albastru strălucitor şi tartrazina întâlniţi de regula în sucuri, jeleuri, îngheţată sau pentru colorarea medicamentelor pentru copii, au fost interzişi. În România sunt utilizaţi peste 300 de aditivi alimentari. E 133 colorantul numit Albastru strălucitor a fost interzis de ţări ca Belgia, Franţa, Germania. E 123, posibil cancerigen, regăsit în băuturi răcoritoare, îngheţată sau supă instant a fost interzis în Austria, Norvegia, SUA şi chiar Rusia.
