autor: Sergiu Alex
Sergiu Alex vrea să ne facă, prin muzică, mai sensibili, mai buni, mai morali, mai frumoşi sufleteşte, într-o lume invadată de prost gust, incultură, kitsch şi nonvaloare. Cum? Vorbindu-ne despre comunicarea spontană, despre dobândirea harului, transfigurarea lutului şi înnoirea minţii. Lăsând muzicii bucuria de a ne lua în stăpânire şi tăcerii şansa de a recupera partea de lumină a gândului. Prin muzică, el ne învaţă cum să devenim vulnerabili la frumos, la povestea deloc imaginară a sunetului şi la bucuria, cu o expresie a lui Cioran, îngropării în cer. Cine a participat la emisiunile lui şi-l aminteşte împătimit în emoţia ne-spusului, dezinvolt, inegalabil în resursele de poezie ale comentariului, magician al contrapunctului narativ, pe scurt, un actor al extazului tradus în alte extaze şi al apropierii melodiei ca linişte de tine însuţi, în realitatea indescifrabilă a trăirii ei. El ne învaţă, stându-ne aproape, că numai în muzică există o nemargine a mărginirii, că numai în ea eşti atins de identitatea (dumne)zeiescului şi că învierea, trezirea din trup, va fi, cândva, pentru fiecare dintre noi, acea singurătate muzicală pe care o vom duce cu noi, ca moştenire, dincolo de hotare şi de timp. De fapt, cu o nuanţă în plus, nu asculţi muzică fiindcă eşti bun, ci fiindcă nu eşti niciodată îndeajuns de bun, n-o asculţi să te întâlneşti cu tine, ci să trăieşti real în risipa învierii tale, aşa cum frunza trăieşte în risipa rădăcinii şi întunericul în cea a luminii.
Aurel Sasu
Cartea poate fi comandată de la Web: www.http://scoalaardeleanacluj.ro