Motto: „La ce visează azi, acolo, oamenii? Oamenii nu cred că mai visează la nimic. Au tot făcut-o în ultimii 30 de ani și s-au fript de fiecare dată. Mai întâi cu Podul de Flori…” (Dinu Guțu, antropolog și scriitor basarabean contemporan).
M-am născut în 1946 în Giurtelecu Șimleului. Părinții mei, Vasile și Melania, s-au născut în localitatea Dângeni, județul Soroca din Basarabia. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, au fost nevoiți să se refugieze din locurile dânșilor de baștină, ajungând în România Mare. Dacă rămâneam acolo și supraviețuiam, eu ajungeam, poate, un personaj în romanul „Perestroika Boys”, publicat în 2021 la Editura „Polirom” de scriitorul Dinu Guțu. Această carte ne oferă un tablou al Basarabiei (Republica Moldova) la începutul anului 2000: „Probabil cel mai amplu tablou al Chișinăului anilor 2000.” (Moni Stănilă, scriitoare).
Personajele operei sunt, în majoritate, elevi la un liceu din Chișinău. Citind-o, m-am regăsit în multe privințe în adolescenții numeroși ce sunt în prim-planul acțiunii sau în ipostaza unor dascăli ai acestora. Autorul cărții „Perestroika Boys”, Dinu Guțu, este scriitor basarabean contemporan născut în Chișinău. El a mai publicat în 2017 romanul „Intervenția”.
În ce tip de creație încadrăm „Perestroika Boys”, cum s-a născut ea, problematica abordată, toate acestea ni le face cunoscute însuși autorul într-un interviu acordat prozatorului Vasile Ernu: „Cartea<<Perestroika Boys>> a fost gândită din start cu un scop, cred că pur și simplu am simțit că trebuie spuse niște lucruri despre acest spațiu, despre Republica Moldova sau Basarabia, așa cum mai e numit acest teritoriu (…) Nu e vorba de autobiografie, ci mai degrabă de o biografie a clasei și a cercului meu de prieteni (…) Am lucrat cu interviuri și cu amintiri din acea perioadă. <<Perestroika Boys>> e inspirată din multe fapte reale, de exemplu protestele din 2002-2003… atmosfera apăsătoare din Chișinău, dar mai ales din liceu.” Tocmai de aceea, Dinu Guțu consideră că opera nu-i roman, așa cum se menționează în foaia de titlu, ci „mai degrabă un hibrid între docuficțiune și volum de istorii sociale ale acelei perioade”. Așadar, o operă despre țara în care trebuia să mă nasc, dacă nu ar fi avut loc nedoritele evenimente ce-au determinat refugiul părinților și al celor cinci frați mai mari. Lectura cărții ne prilejuiește „o revizitare a Basarabiei de atunci”.
Titlul „docuficțiunii” „Perestroika Boys” este „misterios-provocator” (Cristina Manole, critic literar ). El se poate „traduce”/interpreta în mai multe feluri: „Perestroika adolescenților”; „Adolescenții perestroikăi; „Reconstrucția visată/dorită de adolescenți” etc. Eu prefer cea de-a treia variantă, chiar dacă ea este cam prozaică, dar este mai motivată de conținutul cărții. Pe prim-plan este viața unui colectiv de adolescenți, a unor liceeni din Chișinău, surprinsă în condițiile istorice de-atunci. Adolescenții sunt niște nemulțumiți nu numai de lumea în care trăiesc, una a sărăciei, a haosului, dar și de ceea ce studiau în școală. Ca un laitmotiv al discuțiilor liceenilor apare dorința de „perestroikă”, adică de schimbare, de reforme, de înnoire.
După 1991, ajuns conducător al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov a dorit o renaștere, o înnoire, atât a partidului, cât și a economiei. Reformele preconizate de el s-au numit perestroika. Ele însă nu au rezultatele scontate. Dovadă și nemulțumirile din Basarabia prezentată în carte de autorul Dinu Guțu. De aceea, adolescenții visau/doreau o altfel de perestroikă/de schimbare, una pe care au realizat-o alte țări, în care viața este cea la care aspiră și adolescenții din această carte.
Cum gândeau adolescenții schimbarea? Pilduitor în acest sens este răspunsul unui elev la un extemporal cu titlul „De ce partid politic avem
nevoie ?”: „De ce partid avem nevoie? De unul patriotic… Un partid care respectă și iubește simțămintele românești. Un partid care iubește pe toți românii sub aceeași cupolă, care le rezolvă problemele. Patriotismul înseamnă să facem un snop mare, al reconstrucției naționale, nu cârcotă și nepăsare… Înlocuirea fantomelor rele ale trecutului cu motoarele lumii noi este un deziderat care, odată realizat, va îmbunătăți calitatea vieții tuturor în câțiva ani…”.
Marea calitate a acestei opere este autenticitatea faptelor reflectate, credibilitatea, naturalețea lor. Este scrisă într-un stil predominant colocvial, familiar, dar în care autorul, pe alocuri, folosește în exces expresii licențioase sau argotice.
Cunoscătorii literaturii basarabene de azi îl consideră pe Dinu Guțu (antroponim frecvent în Basarabia) un prozator important al acesteia din zilele noastre.
prof. Octavian Guțu
