Virgil Țurcaș, prefectul Sălajului: “Nu există instituție fără probleme de funcționare. Regulile se aplică începând cu mine”

Virgil Țurcaș, numit în funcția de prefect al județului Sălaj la sfârșitul anului trecut, a răspuns în primul interviu acordat presei, respectiv cotidianului Magazin Sălăjean, unui set de întrebări referitoare atât la activitatea instituției, la felul în care responsabilitățile acesteia sunt corect aplicate în relația cu cetățenii, precum și la problemele pe care le-a găsit în Prefectură, dar și printre oameni, în județ.

Reporter: Ați fost numit în această funcție de puțin timp. Care sunt prioritățile pe care le-ați stabilit, în ordinea importanței, dar mai ales a urgențelor?

Virgil Țurcaș: Dincolo de atribuțiile generale pe care le are Instituția Prefectului, cum ar fi controlul de legalitate asupra actelor administrative, coordonarea serviciilor publice deconcentrate și ale celorlalte servicii de specialitate din județ ale administrației centrale, gestionarea situațiilor de urgență etc., îmi doresc să aducem instituțiile statului mai aproape de cetățeni, să punem accent pe transparență și accesibilitate. Prioritățile sunt dispuse în jurul ideii de reformă instituțională care să aibă ca finalitate, dar și rezultat, corectarea sau îmbunătățirea modului în care funcționează instituțiile. Cetățeanul va fi în centrul preocupărilor noastre nu doar la nivel declarativ. Nivelul de exigență în raport cu funcționarea instituțiilor va crește. Este nevoie de oameni care să dea direcția bună; apoi, în spatele acestora, trebuie să fie echipe de profesioniști care să pună în aplicare ideile.

Rep.: Oamenii au o mulțime de probleme în județ. Sunteți dispus să-i ascultați, să fiți mai aproape de ei? Ați avut primele audiențe? Care a fost cea mai gravă problemă semnalată până acum?

V.T.: Sunt obligat să-i ascult și să-i ajut să-și rezolve problemele în măsura în care este posibil acest lucru. Legislația ne permite o anumită marjă de intervenție. Am primit multe persoane cu nenumărate probleme, unele dintre acestea sunt în instanță și nu-și mai pot găsi o rezolvare pe cale administrativă. Nu am făcut o gradualizare a lor în funcție de gravitate. Toate sunt importante și le tratez ca atare.

Rep.: Ce probleme ați găsit în instituție? V-ați declarat indignat, încă din prima zi, de faptul că unii angajați folosesc mașinile instituției în interes personal. Vă rugăm să ne dați câteva exemple concrete – la modul general aceste acuzații nu prea au valoare, iar lucrurile pot fi interpretabile. Concret, în urma analizei, despre ce servicii este vorba?

V.T.: Nu există instituție fără probleme de funcționare, fără probleme care trebuie corectate. Regulile se aplică începând cu mine. Sunt persoane care doresc să ajungă pe poziții de conducere pentru a beneficia de privilegii. Treptat, le vom elimina. Lucrurile nu se pot schimba peste noapte pentru că acele obiceiuri persistă de mai mulți ani. Exemple concrete nu cred că e cazul să vă dau. Începând din prima zi de mandat ne-am propus să ne autosesizăm asupra tuturor cazurilor de rele practici. În ceea ce privește folosirea mașinilor de serviciu în interes personal, am tras un semnal de alarmă cu referire la toate instituțiile.

Rep.: Nu mai este un secret faptul că toate numirile în conducerea deconcentratelor sunt, din păcate, politice. Considerați acest principiu sănătos, benefic, mai ales în condițiile în care politicienii sunt tot mai rău văzuți de sălăjeni? Mergând pe acest principiu și lăsându-le pe cele ale competenței și expertizei, deoparte, nu credeți că, de fapt, cel care suferă va fi chiar prefectul, prin faptul că echipa pe care se bazează este numită, implicit “eficientă” politic și mai puțin pe alte criterii? Pe lângă prefect, evident, cei care pierd sunt sălăjenii. Ce părere aveți?

V.T.: Numirile, până la un anumit nivel, sunt influențate de factorul politic. Nu trebuie să fim ipocriți. În toate țările democratice sunt practici de acest gen, în funcție de legislația proprie. Cel mai important lucru este ca persoanele care ajung pe poziții de decizie, să aibă o recunoaștere profesională, să fie integre și bine intenționate. Problema este a societății în general. Democrația în România a făcut pași importanți, însă nu putem spune deocamdată că a ajuns la o maturitate deplină. Acest lucru înseamnă că și instituțiile sunt în această situație, implicit partidele politice. Dacă ne referim la partide, se pare că acestea au început să își îmbunătățească strategiile privind resursele umane, pentru a atrage profesioniști.

Rep.: Nu ducem lipsă de comisii, planuri de intervenție și măsuri luate exclusiv pe hârtie în cazul unor evenimente grave, cum ar fi calamitățile. Din păcate, măsurile care s-au luat de multe ori în astfel de situații nu s-au concretizat  în vreun ajutor real, acordat oamenilor, mai ales celor din mediul rural. Care este cauza? De ce niciodată acești oameni nu pot beneficia din partea Guvernului de niciun sprijin și care mai este rostul acestor comitete, al acestor ședințe, din moment ce, concret, nimeni nu vede niciodată un sprijin cât de mic din partea autorităților?

V.T. :Nu pot să fiu de acord în totalitate cu observațiile făcute. Sunt, într-adevăr constituite la nivel județean comisii/grupuri de lucru care au mai mult un rol consultativ. Dar se obțin și aici informații care pot fi valorificate. Legislația țării are prevederi care care se aplică la fel în toate județele țării în cazul situațiilor de urgență la care faceți referire. Instituțiile din județul Sălaj sunt pregătite să intervină și au făcut-o de fiecare dată când am avut astfel de situații.

Rep.: Comunicarea reprezentanților mass-media cu instituțiile din subordinea Prefecturii nu este una de invidiat. Există și excepții pozitive, însă în cele mai multe cazuri comunicarea este săracă, limbajul celor care trimit comunicate rămâne unul tehnic, aproape criptat, iar informațiile sunt lipsite de substanță. Unele instituții nu trimit niciodată un comunicat, altele trimit un răspuns ce conține trei rânduri. Ce măsuri veți lua pentru ca acest aspect să fie îmbunătățit?

V.T.: Am realizat deja o radiografie în zona purtătorilor de cuvânt/resposnabililor de comunicarea cu presa. Toate datele de contact ale acestor persoane au ajuns deja sau vor ajunge în scurt timp la institituțiile media din județ. După cum am mai spus și în conferința de presă, nu vom tolera întârzieri nejustificate atunci când vine vorba de solicitările transmise de mass-media. Sigur, nu pornim de la ideea potrivit căreia unii colegi ar fi de rea credință, dar ne dorim să existe o comunicare mai eficientă. Presa este unul din cele mai importante “vehicule” în relația cu cetățeanul. O bună relație cu presa este în interesul tuturor – al instițuțiilor, care trebuie să aibă grijă de propria imagine, a cetățeanului, care trebuie să fie corect și rapid informat, dar și în interesul nostru, în calitate de reprezentanți ai Guvernului în teritoriu. Vom interveni punctual acolo unde lucrurile nu merg cum ar trebui. Orice sesizare din partea jurnaliștilor va fi tratată cu seriozitate și, ca un element de noutate, după fiecare ședință de Colegiu Prefectural (unde vom invita și presa), ziariștii vor putea să adreseze întrebări oricărui șef de instituție, pe temele ce țin de domeniul specific, dar și când vine vorba de probleme în zona de competență a fiecăruia.

Rep.: Ne “acoperim” de multe ori cu statistici pozitive și în privința pestei porcine africane (PPA). Suntem printre județele care au avut și au de suferit în continuare, cel mai mult de pe urma acestei nenorociri. Sălajul a primit cele mai mici sume pentru despăgubiri. Guvernul a fost avertizat de Comisia Europeană despre pericolul pestei porcine încă din primăvara anului 2017 şi totuşi, la noi, ca și în județele vecine, virusul face încă pagube. Sunteţi mulțumit de activitatea Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Sălaj?

V.T.: S-au luat măsurile necesare în vederea menținerii sub control a PPA, iar în acest sens am avut întâlniri regulate cu reprezentanții DSVSA, precum și cu reprezentanții instituțiilor implicate și ai fondurilor de vânătoare. În cadrul acestor întâlniri ne-am asigurat că lucrurile se află sub control. Numărul de focare este mic în comparație cu alte județe din țară și nu am fost nevoiți să solicităm alocarea de sume foarte mari pentru despăgubiri, acesta fiind un aspect pozitiv. Activitatea DSVSA este monitorizată îndeaproape, la fel ca în cazul celelalte instituții pe care le coordonăm. Măsurile de prevenire și combatere luate până acum de instituția la care faceți referire au fost corecte.

Rep.: Ce ați găsit nefuncțional, în Prefectură, în momentul numirii în funcție? Ce ilegalități și/sau activități cu care nu sunteți de acord ați constatat și ce măsuri ați luat sau sunteți pe cale să luați?

V.T.: Instituția Prefectului trebuie să fie un model pentru toate celelalte instituții. Un model de conduită și de profesionalism. Dar angajații îi moștenești. Vom scoate de la ei tot ce au mai bun. Timpul a fost prea scurt pentru o analiză făcută în detaliu.În momentul numirii mele, am avertizat că voi avea toată atenția îndreptată asupra eventualelor nereguli sau ilegalități, însă nu am indicat o ilegalitate anume. Ar fi greu de înțeles că tocmai în Instituția Prefectului, care veghează la buna funcționare și respectare a legii în toate instituțiile județului Sălaj, să existe probleme de ilegalitate.

Rep.: Magazin Sălăjean a lansat în urmă cu trei ani o campanie pentru ca două străzi din centrul municipiului care aparțin domeniul public, blocate și în prezent, să fie redate zălăuanilor. Este vorba despre strada Unirii – porțiunea care trece prin fața Palatului Administrativ și strada din fața Primăriei, ambele blocate de mai mulți ani și transformate în parcări pentru câteva mașini de serviciu (deși fiecare instituție are parcări generoase, cu locuri suficiente). Nicio autoritate nu a luat în seamă articolele noastre și mereu au curs justificările, dar soluțiile n-au venit niciodată. Credeți că veți fi primul care va interveni, concret, în această problemă?

V.T.: Voi aduna informații despre campania lansată de Magazin Sălăjean, stadiul dezbaterilor si analizelor de specialitate avute pe aceasta propunere. Probabil sunt și unele concluzii pe care aș dori să le cunosc. În mod sigur vom iniția și alte întâlniri/ dezbateri pe marginea acestei propuneri, la care să participe mai multe instituții implicate sau care pot avea o poziție calificată. Trebuie ținut cont de faptul că în momentul de față, Palatul Administrativ se află într-un proces de reabilitare, lucru care ar putea crea anumite probleme de circulație în zona respectivă.

Rep.: Este posibil ca mandatul dumneavoastră să nu fie unul foarte lung. Ce veți face după ce acesta se va încheia?

V.T.: Mandatul meu va fi atât cât este necesar. Trebuie luat în considerare faptul că am o profesie pe care am practicat-o mulți ani, dar după acest mandat mă voi întoarce în instituția din care provin – Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Sălaj.

Rep.: Doriți să transmiteți ceva sălăjenilor?

V.T.: Voi face tot ceea ce îmi stă în putință pentru a-i ajuta. Le transmit un gând bun, multă sănătate și un an cu multe satisfacții și împliniri.