Trist, dar adevărat: sălăjenii mor pe capete! Cel puţin asta reise din statistica Casei Judeţene de Pensii (CJP) Sălaj, instituţie care în decursul acestei luni, ianuarie 2016, a acordat 90 de ajutoare de înmormântare.
Potrivit unor informaţii furnizate de Alina Tămaş, conslier compartimentul “Comunicare şi relaţii publice” în cadrul CJP Sălaj, în perioada 4-12 ianuarie 2016, la instituţie au fost înregistrate un număr de 90 de cereri privind acordarea ajutorului de deces, suma plătită solicitanţilor fiind de 249.949 de lei. La un simplu calcul, raportând numărul de ajututoare de deces la zilele calendaristice trecute din acest an, reise faptul că în judeţul Sălaj, în medie mor zilnic opt sălăjeni. În cursul anului trecut la instituţia precizată au fost înregistrate 2.686 de cereri privind acordarea de ajutoare de deces suma plătită fiind de 6.476.062 de lei. Tot la un calcul, raportând cererile înregistrate la numărul zilelor calendaristice, reise faptul că în cursul anului 2015, media zilnică a deceselor a fost şapte–opt persoane. Ajutorul se acordă pe baza următoarelor documente: cerere, certificat de deces în original şi copie, act de identitate al solicitantului în original şi copie, acte de stare civilă ale solicitantului, din care să rezulte gradul de rudenie cu decedatul în original şi copie, dovada că solicitantul a suportat cheltuielile ocazionate de deces în original şi copie, act medical emis sau vizat de medicul expert al asigurărilor sociale, prin care se atestă boala care l-a făcut inapt şi data ivirii acesteia, în cazul copilului inapt în vârstă de peste 18 ani – în original, adeverinţă care să certifice că, la data decesului, membrul de familie cu vârsta cuprinsă între 18 şi 26 de ani urma o formă de învăţământ organizată potrivit legii în original. La toate acestea trebuie prezentată şi dovada că au fost suportate cheltuielile ocazionate de deces, care se face cu înscrisuri doveditoare în acest sens, inclusiv cu declaraţie pe proprie răspundere a solicitantului ajutorului de deces. Persoanele care pot beneficia de acest ajutor sunt: soţul supravieţuitor, copilul, părintele, tutorele, curatorul sau oricare altă persoană care dovedeşte că a suportat cheltuielile de deces şi se plăteşte în maxim trei zile de la data depunerii cererii de acordare şi a actelor la Casa Judeţeană de Pensii. În acest an, cuantumul ajutorului de deces a crescut cu 266 de lei. Potrivit Legii bugetului asigurărilor sociale de stat, cuantumul ajutorului de deces a crescut de la 2.415 de lei, în cazul asiguratului sau pensionarului, la 2.681de lei. De asemenea, cuantumul ajutorului a crescut şi în cazul decesului unui membru de familie al asiguratului sau al pensionarului. Concret, în 2016, cuantumul este de 1.341 de lei de lei cu 133 de lei mai mult faţă de 2015.
România – ţara cu cea mai mică speranţă de viaţă din Europa
Comisia de Statistică a Uniunii Europene – Eurosat arată faptul că moartea îi loveşte în Europa cel mai fulgerător pe români. Ei trăiesc, în medie, cu şapte ani mai puţin decât germanii, cu opt ani mai puţin decât spaniolii şi francezii, cu nouă ani mai puţin decât elveţienii şi cu circa 36 de zile mai puţin decât bulgarii. Dintre toţi cetăţenii UE, românii au speranţa de viaţă cea mai mică, de numai 76,2 de ani la femei şi 69,2 de ani la bărbaţi. Cu alte cuvinte, bărbaţii români nu apucă „să-şi cheltuie pensia”, pentru că după patru ani şi 70 de zile în medie “doamna în negru” vine şi îi ia de pe această lume. La rândul lor, româncele trăiesc cu 8,2 ani mai puţin decât franţuzoaicele – longevivele Europei, potrivit statisticilor medicale ale Eurostat. Aceeaşi statistică arată că elveţienii trăiesc cel mai mult, cu o speranţă medie de viaţă pe întreaga populaţie de 81,65 de ani. Cei care mor cel mai repede sunt românii, cu 72,7 ani durata medie a vieţii, faţă de 77,55 ani media UE. Pentru Germania speranţa medie de viaţă este 79,7 ani. Vecinii noştri, bulgarii, au o speranţă de viaţă de 72,8 ani, iar maghiarii – de 73,35 de ani. Grecii, portughezii, italienii, islandezii, novegienii şi celelalte naţii europen, toţi, absolut toţi, trăiesc mai mult decât românii. Principalele cauze de deces în Europa sunt: bolile cardiovasculare: atac de cord şi accident vascular cerebral şi afecţiunile oncologice, la care se adaugă sinuciderile şi accidentele rutiere.
