Situaţie gravă cauzată de secetă, pe întreg teritoriul ţării, grea şi în judeţul Sălaj. Un an agricol lovit de calamităţi, o toamnă cu recolte sub jumătate în unele cazuri, faţă de cele de anul trecut. Suferă plantele, suferă şi animalele, suferim şi noi. Ne aşteaptă o iarnă în care trebuie să ne mulţumim cu provizii slabe, dar şi o primăvară nu foarte senină din acest punct de vedere.
Cele 120.559 hectare de teren arabil, 35.000 hectare de fâneaţă şi cele aproape 5.000 de hectare de livezi au fost afectate în acest an de capriciile naturii. Seceta din acest an dar şi grindina, în unele zone chiar şi inundaţiile din primăvară, au distrus o bună parte din culturi lăsându-i pe agricultori lefteri şi cu perspectiva unor recolte care ne îngrijorează pe toţi. Statisticile Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Sălaj spun că paguba în agricultura sălăjeană depăşeşte în acest an 23 de milioane de lei (aproximativ 5,5 milioane de euro). Concluziile care se desprind în legătură cu producţiile obţinute în anul agricol 2014 – 2015 sunt destul de nemulţumitoare. La grâu şi secară avem o producţie de aproximativ 3 tone la hectar, în timp ce anul trecut am depăşit 3,5 tone. La porumb situaţia este şi mai sumbră, producţia la hectar scade în acest an cu 1.200 kg. Astfel, recolta estimată este de 2.600 kilograme de porumb pe hectar cultivat, faţă de 3800 kilograme cât am recoltat anul trecut. Şi la floarea-soarelui recolta e mai slabă decât cea din 2014 cu aproape 200 kilograme la hectar, fiind estimat că vom avea o recoltă medie de 1.800 kilograme la hectar. La cartof situaţia este dezastruoasă. În timp ce anul trecut am depăşit 15 tone la hectar, în acest an trebuie să ne mulţumim cu jumătate din producţia realizată în 2014. Se estimează că vom recolta puţin peste opt tone de cartofi la hectar. Nici la celelalte legume nu stăm bine, producţia scăzând la jumătate faţă de anul trecut. Livezile păe rod dar şi viile pe rod au şi ele în acest an recolta înjumătăţită. În concluzie un an destul de sărac, lovit de vicisitudinile naturii dar şi de sărăcia din agricultura naţională. Pierderile suferite de agricultura sălăjeană, după centralizarea datelor, sunt în valoare totală de 23.230.959 de lei.
Ajutoarele se situează mult sub nivelul pagubelor
Scad şi suprafeţele cultivate cu cereale, acest fapt fiind cauzat de lipsa contractelor cu procesatorii de materie primă, fluctuaţia preţurilor de livrare a cerealelor, lipsa spaţiilor de depozitare a producţiei. Producţiile medii pe hectar scăzute sunt cauzate şi de nerespectarea tehnologiilor de cultură: rotaţia culturilor, seminte cu valoare biologic ridicată, fertilizare raţională, lucrări la timp şi de calitate, tratamente fitosanitare, preţ ridicat al imputurilor (motorină, îngrăşăminte, erbicide, fungicide, piese de schimb) care vin spre agricultură în comparaţie cu cu preţul de valorificare a producţiei (raportul dintre indicele preţului produselor agricole şi indicele preţurilor produselor indistriale), transmite Direcţia Agricolă Sălaj. O altă cauză ar fi şi fărămiţarea excesivă a terenului, media pe exploataţie fiind de 2,5 hectare, iar la exploataţiile mai mari media fiind de 73,30 hectare. Guvernul a instituit deja un ajutor de stat în agricultura în vederea compensării producătorilor agricoli din sectorul vegetal, pentru pierderile cauzate de conditiile climatice nefavorabile din anul 2015, lucru pe care l-a anunţat şi Prefectul judeţului Sălaj, Ionel Ciunt, urmând ca o parte din bani să ajungă şi la sălăjeni. Statul spune că firmele vor fi sprijinite cu până la 400 de lei pe hectar, iar micii agricultori vor primi aproximativ 200 de lei pe hectar. Ministerul Agriculturii a anunţat că autorităţile vor acorda diferenţiat despăgubirile specifice fermierilor mici şi fermierilor mari, pentru cei din urmă fiind nevoie de aprobarea Comisiei Europene.
Vrei sa castigi bani? Noi venim acum cu ceva nou si de viitor. Oferim contract care garanteaza plata rezultatelor. Activitate practica si profitabila pentru oricine. Te asteptam cat mai repede in echipa noastra! Cere chiar acum mai multe detalii, la adresa de email: amelyacp49@gmail.com
Să le pară bine şi de acest ajutor. De ce nu-şi irigă câmpu, că-i pământu lor ? Pe vremuri, statu comunist ara, semăna, chimiza, iriga, recolta, ţăranu mergea la praşilă la porumb. Acum pămânu-i a lor, să se îngrijească de el !