Premierul Dacian Cioloş sprijină finalizarea lucrărilor la Şoseaua de centură a Zalăului

Unul dintre cele mai importante şi necesare proiecte ale municipiului Zalău, dar şi al judeţului, în ansamblu este, fără doar şi poate, şoseaua ocolitoare, un proiect început în urmă cu opt ani şi care în acest moment este blocat, fiind finalizat un singur tronson din cele două care întregesc această lucrare. Întâlnirile dintre reprezentanţii Guvernului şi factori de decizie din cadrul Ministerului Apărării Naţionale (MApN) cu deputatul sălăjean Lucian Bode, întâlniri la care a participat şi primarul Radu Căpîlnaşiu, nu au rămas fără rezultate notabile.

 Ministerul Transporturilor include în Master Plan finanţarea şoselei de centură din Zalău

 Pentru prima dată după ani de aşteptare, tronsonul II al şoselei ocolitoare a municipiului Zalău are şanse de înfăptuire, aceasta fiind concluzia desprinsă în urma discuţiilor care au avut loc zilele trecute de la Bucureşti. Deputatul PNL Lucian Bode şi primarul Radu Căpîlnaşiu au participat, săptămâna trecută, la o serie de întâlniri cu oficiali din cadrul Executivului şi  a MApN, iar unul din punctele discuţiei, cel mai important de altfel, a fost  legat de tronsonul doi al şoselei ocolitoare a Zalăului. Lucian Bode ne-a declarat că atât reprezentanţii Guvernului, cât şi ofiţeri din eşalonul superior al MapN au răspuns pozitiv la punctele aduse în discuţie, dând astfel semnale certe că acest proiect atât de necesar controversat va fi demarat în curând.

“Consider că suntem într-un stadiu avansat cu discuţiile privind avizul MApN, aviz fără de care Ministerul Transporturilor nu poate demara procedura de licitaţie a acestui tronson. Spun că suntem într-un stadiu avansat bazându-mă pe discuţiile pe care le-am avut în urmă cu câteva zile, împreună cu primarul Radu Căpâlnaşiu, la Guvern, respectiv MApN. Practic, Ministerul Transporturilor a inclus în Master Planul pentru transporturi finanţarea Tronsonului II al şoselei ocolitoare a municipiului Zalău. MApN a înţeles importanţa economică a acestui obiectiv, pentru Municipiul Zalău, pentru judeţul Sălaj, angajându-se la eliberarea avizului. Pot spune că  există o determinare la nivelul primului-ministru Dacian Cioloş, de a intra în linie dreaptă cu realizarea acestei investiţii, determinare pe care nu am văzut-o la nici un Guvern din 2008 până în prezent”, ne-a spus deputatul sălăjean Lucian Bode, copreşedinte PNL.

 Proiect întins pe parcursul unei decade şi oprit la jumătatea drumului

Contractul de lucrări pentru construirea tronsonului I al şoselei ocolitoare a fost derulat în perioada martie 2008 – septembrie 2010, aşa cum reiese din comunicatul Primăriei Zalău.Investiţia a fost finanţată prin programul Phare Ces Infrastructura Mare 2005, din bugetul UE, bugetul naţional şi bugetul local. Lucrările efective au fost finanţate în următoarele procente: aproximativ 55 la sută – UE, 18 la sută – bugetul naţional, 27 la sută – bugetul local. Din bugetul local au fost acoperite toate costurile legate de exproprierea terenului. Valoarea totală a proiectului (primul tronson) a fost de 50,3 milioane lei, din care 3,29 milioane lei reprezintă valoarea exproprierilor, 45 milioane lei – valoarea lucrărilor, iar diferenţa a fost reprezentată de alte cheltuieli (valoarea documentaţiei tehnico – economice, ISC, valoarea contractului de descărcare arheologică, managementul proiectului).

La acestea se adaugă costurile cu dirigenţia de şantier acoperite direct de Ministerul Dezvoltării. Antreprenorul general, desemnat în urma unei proceduri de achiziţii derulate de minister, a fost Kemna Bau Andreae (Germania). Inginerul (dirigintele de santier), de asemenea desemnat de minister, a fost INOCSA. Deşi nu se mai mişcă nimic pe acest şantier de o bună bucată de vreme, Primăria susţine că nu este vorba de nicio întrerupere a lucrărilor, cu atât mai puţin de un abandon, aşa cum s-ar putea crede, din nenumărate motive. Investiția a fost împărţită în doua etape, existând şi două motive care ar fi justificat acest lucru: valoarea maximă a ajutorului care putea fi obţinut prin programul Phare era de 6,6 mil. euro (5 milioane bugetul UE, 1,6 milioane bugetul naţional – valori făra TVA). Diferenţa trebuia acoperită în intregime de la bugetul local.

Pentru întreaga investiţie de 15,5 km de şosea, bugetul local nu a putut să acopere diferenţa, o sumă uriaşă de altfel. O altă piedică în calea acestui vis zălăuan a fost problema mutării poligonului MApN de la Zalău la Crasna, o operaţiune care a produs discuţii, disensiuni, controverse atât de partea autorităţilor sălăjene cât şi de partea Ministerului Apărării, întrucât pe lângă faptul că MApN dorea un poligon mai mare, nefiind pe deplin hotărât să renunţe la cel din Zalău, proprietarii din Crasna trebuiau expropriaţi şi, fireşte, plătiţi pentru terenul pe care îl dădeau MApN-ului.

Primăria Crasna a făcut toate demersurile, a întăbulat terenul însă deocamdată nu şi-a permis un efort financiar atât de mare ăentru a le da oamenilor banii pe terenuri. Aceasta cade aşadar tot în sarcina autorităţilor iar astăzi, pentru prima dată după opt ani, se pare că toate operaţiunile care conduc către demararea lucrărilor tronsonului doi, au sorţi de izbândă. Rămâne de văzut dacă aceste discuţii şi promisiuni, îndrăznim să le numim ferme şi cât se poate de calificate, se vor concretiza în fapte poate chiar începând din această primăvară, astfel încât această şosea de centură aşteptată să nu rămână şi pentru anii, o dorinţă neîmplinită a zălăuanilor.