Noua Lege a alegerilor locale ameninţă scaunele aleşilor sălăjeni

Noua lege a alegerilor locale, care tocmai a trecut de votul senatorilor, va schimba regulile de până acum în privinţa alegerilor şefilor de consilii judeţene. Dacă până acum aceştia erau aleşi direct, în cazul în care proiectul de lege va trece şi de Camera Deputaţilor, lucrurile se vor schimba radical. Astfel, forţele care îl vor propulsa pe viitorul preşedinte pe scaunul cel mai înalt din judeţ vor fi partidele politice şi bineînţeles, alianţele deja formate sau cele care, cine ştie, se vor forma în funcţie de bătaia vântului, răzbunări sau interese.

Prin prerogativele acestei legi, preşedinţii consiliilor judeţene vor fi aleşi prin vot indirect, urmând a fi desemnaţi din rândul consilierilor judeţeni, aşa cum s-a procedat până în anul 2008, când a fost introdus controversatul vot uninominal. Partidele şi alianţele politice, negocierile şi tratativele pe care acestea le vor purta, vor fi, de fapt, cheia viitoarelor alegeri locale. Cetăţenii vor avea de ales numele înscrise pe listele de consilieri propuse de formaţiunile sau alianţele politice pentru forul legislativ judeţean. Noua lege prevede că preşedintele Consiliului Judeţean va putea fi revocat cu votul a două treimi din numărul consilierilor judeţeni. „Alegerea prin vot direct asigură o mai bună reprezentativitate. Schimbarea sistemului şi alegerea indirectă a preşedinţilor de consilii judeţene face să se revină la un sistem care a fost schimbat pentru că era ineficient şi producea instabilitate”, este de părere preşedintele Consiliului Judeţean Sălaj, Tiberiu Marc (PSD). Acesta a adăugat că nu rămâne de făcut decât ca aceste propuneri de modificare să fie dezbătute până la votul final din camera decizională, care este în acest caz Camera Deputaţilor.

Pe de altă parte, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Sălaj, Csoka Tiberiu (UDMR), se arată destul de optimist în ceea ce priveşte prevederile viitoarei legi. „Trebuie să ne reamintim că, proiectul de lege a Alegerilor Locale ne poate readuce la varianta veche a alegerilor pentru preşedinţia Consiliului Judeţean. Ceea ce nu este deloc rău pentru democraţie. Nu acelaşi lucru putem spune despre ceea ce se va întâmpla cu statutul viitorului preşedinte de Consiliu Judeţean. Evident, noua lege îl va obliga să renunţe la autoritatea actuală, el putând fi schimbat cu votul a două treimi din numărul consilierilor judeţeni. Fapt care îl va obliga să asculte de vocea consilierilor judeţeni, ceea ce ne dorim cu toţii”, ne-a declarat Csoka Tiberiu.

Proiectul de lege nu îi iartă nici pe primari. Aceştia vor fi aleşi în urma unui singur tur de scrutin. Candidatul care se va clasa pe primul loc, indiferent de „procentul” electoral pe care îl va obţine, va fi cel care va conduce localitatea pentru următorii patru ani. Unul din raţionamentele explicate de către susţinătorii acestei legi ar fi acela că se vor face „economii” prin existenţa unui singur tur. Cu două tururi de scrutin, risipim prea mulţi bani. Dacă tot sunt loviţi de aşa un spirit al economiilor, de ce nu îl folosesc şi în celelalte proiecte legislative care îi vizează direct, cum ar fi pensiile nesimţite, banii de plimbări şi vacanţe, sau achiziţionarea de autoturisme de lux pentru parlamentari, întrucât celalte sunt deja nişte rable, având între trei şi opt ani.

Iniţial, la dezbaterile din plenul Senatului, liberalii au venit cu propunerea ca alegerea primarilor să se desfăşoare în două tururi de scrutin şi alegerea preşedintelui CJ prin vot direct, tot în două tururi de scrutin. Amendamentele n-au fost pe placul majorităţii şi au picat la vot. În cele din urmă, pentru proiectul legislativ au votat 114 senatori, trei s-au declarat „împotrivă” şi patru s-au abţinut de la vot. În felul acesta, noua lege a fost susţinută de aproape toţi senatorii indiferent de partidele politice din care făceau parte.

Odată trecută de Senat, urmează drumul prin Camera Deputaţilor, iar dacă Legea iese triumfătoare şi de aici, nu mai rămâne decât promulgarea ei de către Preşedintele României. Însă acest lucru trebuie să se întâmple până la mijlocul anului, deoarece Curtea Constituţională prevede faptul că orice lege care vizează alegerile, trebuie modificată cu cel puţin un an înainte ca aceste alegeri să aibă loc. Reamintim însă că, de curând, reprezentanţii celor mai importante partide din România au avut o serie de întrevederi cu preşedintele Klaus Iohannis, unul dintre subiectele abordate şi acceptate aproape în unanimitate de către politicieni fiind noua Lege a Alegerilor Locale.